Ce fel de proiect cultural pentru Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 859 din 24 - 30 septembrie 2020
Bătălia cu giganții jpeg

La nouă luni de la preluarea mandatului, președinta Comisiei Europene a pronunțat primul discurs despre starea Uniunii. E un moment politic definitoriu, o practică parlamentară care s-a transformat aproape într-o instituție. E un prilej de bilanț parțial, dar și de conturare a priorităților UE. De data asta, discursul despre starea Uniunii a picat într-un moment de criză. Ursula von der Leyen și-a inaugurat mandatul cu puțin timp înaintea izbucnirii pandemiei de COVID-19; urmările economice și sociale ale acestei crize se vor resimți, probabil, și în viitoarea legislatură.

Altfel decît predecesorii ei în funcția de șefi ai Comisiei, care au urmărit mai degrabă inechitățile bugetare ori chestiuni legate de dinamica internă a puterilor în construcția Uniunii, Ursula von der Leyen s-a concentrat pe temele foarte concrete ale programului său, pe care le-a tratat în contextul actual al pandemiei și al crizei economice care afectează deja numeroase state: a vorbit despre pachetul de relansare economică, despre cooperarea europeană în domeniul securității sanitare, despre tranziția ecologică, despre digitalizare, despre reforma legislativă în domeniul migrației și azilului și despre politica externă a Uniunii. A bifat, într-o oră și un sfert, cît a durat discursul, aproape toate temele importante. Mai puțin una: cultura.

Într-un singur punct al discursului a atins subiectul printr-o frază care sună ca un slogan, nu ca expresie a voinței politice: „Proiectul nostru nu este doar ecologic sau economic: trebuie să fie un nou proiect cultural pentru Europa”. E adevărat, politicile culturale țin de competența statelor și nu de Uniune: statele sînt libere să-și definească propriile priorități în domeniul culturii și să aloce de la buget subvențiile respective. Acesta e și motivul pentru care nu există un comisar european pentru Cultură, așa cum există miniștri ai Culturii în majoritatea statelor europene. Dar, deși nu există politici culturale uniforme în statele membre, există principii și o anumită viziune comună asupra culturii în Europa. Unul dintre principii este protejarea diversității inclusiv în raport cu competiția internațională (în speță, cu producțiile culturale americane). Omiterea culturii din planul pentru „next gen” trebuie privită ca o perpetuare a acestei viziuni în care cultura rămîne o prerogativă a statelor.

Separarea nu e însă atît de abruptă: primul pas pentru o politică europeană în domeniul culturii s-a făcut încă de la sfîrșitul anilor ʼ70, cînd s-a lansat „Planul de acțiune culturală al Comisiei Europene”. Iar în Tratatul de la Maastricht (1992), se menționează că UE contribuie la dezvoltarea culturilor naționale, respectînd în același timp diversitatea națională. Programul „Europa creativă“, lansat în 2014, cu un buget de aproape 1,5 miliarde de euro pentru exercițiul bugetar 2014-2020, ilustrează exemplar modul în care Uniunea și statele pot contribui la consolidarea culturii.

Lipsa referințelor la domeniul culturii în discursul despre starea Uniunii e cu atît mai inexplicabilă cu cît, cu doar cîteva zile mai devreme, plenul Parlamentului adoptase o rezoluție în care cerea, printre altele, dublarea bugetului pentru programul „Europa creativă“.

Dincolo de rarele angajamente politice pentru susținerea culturii la nivel național nu există practici unitare. Dacă state precum Franța și Germania își permit să intervină, cu măsuri concrete și mai ales cu fonduri generoase, pentru a sprijini sectorul cultural puternic lovit de criza sanitară pe care o traversăm, alte state – printre care și România – doar mimează preocuparea pentru cultură, fără să facă efortul unor alocări bugetare pe măsura nevoilor. Cu riscul de a compromite cel mai fragil segment al economiei culturale, sectorul cultural independent. România e poate exemplul (negativ) cel mai clar, dar nu e singurul. Mai mult ca oricînd e deci nevoie de un pact european pentru salvarea culturii care să oblige toate statele membre ale Uniunii să facă eforturi pentru a-și menține cultura la nivel funcțional. Aşa cum anumite organizaţii internaţionale impun statelor membre să aloce un buget fix către anumite domenii strategice, tot aşa şi Uniunea Europeană ar putea măcar să recomande o unitate de măsură comună pentru resursele alocate culturii în ţările membre. Un Pact pentru Cultură la nivelul Uniunii Europene ar putea oferi o garanţie a stabilităţii pentru politicile culturale. Rezoluția Parlamentului European e doar un pas timid, nu un gest hotărîtor, care să producă și consecințe. Da, politicile culturale rămîn domeniul statelor membre, dar obligația de a finanța cultura ar trebui să devină un principiu (re)fondator al Europei după criza sanitară.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.