Ce-ar fi dacă teroriştii...

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

Într-un interviu recent, ambasadorul israelian la Bucureşti pleda convingător cauza ţării sale folosind, printre altele, şi argumentul empatiei: „Încercaţi să vă imaginaţi ce s-ar întîmpla dacă Bucureştiul ar fi atacat cu rachete trimise de terorişti“. Mi-am imaginat imediat. Ce am văzut? Imediat, taberele politice vor deveni isterice. USL îl răstigneşte pe Băsescu pentru că din cauza lui am fost atacaţi. Antena 3 şi asociaţii vor delira ore în şir. Îmi imaginez, mai departe, editorialele unor CTP, Nistorescu, S.R. Stănescu şi explicaţiile televizuale ale unor Radu Tudor, Striblea sau Bogdan Chirieac. Urlet de ură, nu alta. Politicienii socialişti vor încerca să ţină isonul trustului voiculescian. Ideea fundamentală va fi că teroriştii ne-au atacat pentru că Băsescu…

Din cîte cunosc despre concetăţenii mei, mulţi vor crede că aşa e. Din partea cealaltă, se va blama puterea actuală (care, în mintea multor români, e tot în opoziţie), dar blamul se va invoca încetişor, fără suflu şi fără efect major. Se va cere respectarea statului de drept, cel mai probabil – subiect plicticos pentru cei mai mulţi compatrioţi. Se va spune că Ponta e imatur şi Crin Antonescu doarme. Ici-colo, că joacă poker – dar nici asta prea des. Probabil că unele instituţii îşi vor face datoria. Cred că intervenţiile imediate ale structurilor medicale şi ale celor de la „situaţii de urgenţă“ vor fi benefice şi oportune. Dacă vor fi incendii, pompierii vor rade cu elanul lor stingător încă pe atîtea locuinţe cîte au fost afectate, doar pentru a opri extinderea focului. Cred, de asemenea, că instituţiile special pregătite pentru reacţie operativă îşi vor face datoria şi ele. Sigur, vor fi mici sau mari sincope – toate din cauza lui Băsescu (vor zice socialiştii) sau din cauza guvernului condus de un copchil obraznic (va zice dreapta). Dezastrul adevărat, însă, nu va fi în stradă, acolo unde presupusele rachete vor lovi spaţiul de viaţă al unor oameni paşnici, şi nici în lumea de penumbre specifică acestui gen de confruntare. Tragedia se petrece la televizor şi pe scena politică. Acolo, la televizor, va fi tot ce e mai rău. Unele emisiuni vor fi subjugate de prostie, altele – de securism, cele mai multe vor fi sufocate de ură şi toate vor purta ipocrizia jurnalismului care e dator să informeze. De fapt, nimeni nu va informa, toţi vor judeca strident şi strîmb. Invitaţi fiind seară de seară, politicienii vor participa, cu sentimentul ciudat al datoriei profesionale împlinite, la şubrezirea din interior a naţiunii. Pentru că spaima atacului în sine se va converti în incriminare şi recriminare fără sfîrşit. România se va rupe interior nu sub rachete... ci sub povara imensă, insuportabilă a propriei slăbiciuni se va căsca între noi o prăpastie de ură delirantă şi dihonie. Vom fi incapabili de minimă solidaritate. Ne vom comporta, la nivel general, lamentabil. Ne vom face bine foarte greu şi după mult timp. În tot acest timp, cîţiva vor scrie eseuri bune şi vor deplînge situaţiunea. Dar ei nu vor fi atît de mulţi. Mai nou, chiar şi cei care ar trebui să scrie eseuri bune de pe margine intră în „luptă“. Pe margine, să contemple şi să gîndească nu vor mai rămîne mulţi. Ce vreau să spun este că societatea românească îmi pare incapabilă de solidaritate în faţa unei asemenea tragedii. Ne-am comporta lamentabil. Dacă, Doamne fereşte, România ar fi atacată cu rachete trimise de terorişti, ar fi un dezastru al românismului – dacă aşa ceva mai există cumva.

Am împărtăşit cîtorva prieteni aceste gînduri, la rîndul lor aceştia le-au povestit altora şi aşa se face că am primit reacţii multe şi diverse. Le-aş grupa în trei categorii. Unii au fost de acord cu mine. Sîntem într-o asemenea criză naţională, încît nici măcar reflexele fundamentale ale corpului social nu mai sînt cele naturale, ci aberează. Un atac din exterior va genera o luptă oarbă şi absurdă în interior – cel mai rău efect al terorismului se va produce. A doua categorie de reacţii neagă un asemenea scenariu. Încă optimişti, mulţi prieteni mi-au spus că, la greu, românii se vor comporta solidar. Şocul tragic va redeştepta reflexe amorţite de mizeriile cotidiene şi ne vom comporta demn, solidar, exemplar. E drept, în privinţa asta am avut şi eu mica mea experienţă personală. Am trăit un asemenea moment. În zilele de 22-26 decembrie 1989 am cunoscut nemijlocit solidaritatea profundă şi entuziasmantă a compatrioţilor. Eram student pe atunci, adică eram pe străzi. Alergam de colo-colo sprijinind, după cum puteam, Revoluţia. Sigur că, dacă astăzi privesc la cele ce am făcut, „pentru Revoluţie“, în acele zile, zîmbesc.

Dar atunci, eram pătruns de fiorul înalt al clipei şi – minunat cu adevărat! – aşa erau toţi cei din jur. Toţi bucureştenii pe care i-am întîlnit cu acel prilej se comportau magnific: uniţi, entuziaşti, încrezători, generoşi. Am avut senzaţia atunci şi am convingerea astăzi că în acele zile poporul meu a trăit în plină graţie. Niciodată nu am mai retrăit aşa ceva de atunci încoace – dar faptul că am trăit atunci confirmă că se poate. Şi, dacă 50 de ani de comunism, cu 25 de ani de Ceauşescu în coadă nu au ucis de tot posibilitatea acelei trăiri colective, de ce am crede că 7 sau 8 ani de Antena 3 au putut să facă asta? În fine, a treia categorie de reacţii a fost cam aşa: să nu disperăm, acuma e aşa cum spuneţi, dar nu va fi aşa în viitor. După ce dispar într-un fel sau altul factorii perturbatori, naţiunea va putea reacţiona normal. Dar cînd vine vorba despre identificarea factorilor perturbatori, iar ne luăm de păr unii cu alţii: pentru unii sînt Băsescu şi ai lui, pentru alţii sînt Dan Voiculescu (cu Antenele lui) şi Ponta cu ai lor.
Marile încercări relevează brusc adevărul. Dar e mai bine, în acest caz, ca marea încercare să nu se producă niciodată. Între bruscheţea ipotezei sugerată de ambasadorul israelian şi lentoarea exasperantă a drumului balcanic spre adevăr aşa cum e el, cu pulberi şi noroaie, încetişor şi ezitant, cu piste false şi porţiuni de sprint, cu un pas înainte şi doi înapoi, prefer a doua variantă. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Gheorghe Hagi, „fiert“ din cauza lui Ianis: întrebarea care l-a iritat după România – Ucraina
Fostul căpitan al tricolorilor a asistat din tribune la marea victorie a naționalei.
image
Cântărețul Florin Decuseară a căzut de la înălțime la Centrala de la Cernavodă. Șanse minime de supraviețuire
Un bărbat de 46 de ani este în stare gravă, la spital, după ce a căzut de la 10 metri înălțime la Unitatea 3 a Centralei Nucleare de la Cernavoda, în timpul serviciului. Victima este Florin Decuseară, un cunoscut cântăreț local.
image
Scăldătoarea ursului din Parcul Național Retezat. Imagini rare surprinse în sălbăticia munților VIDEO
Temperaturile ridicate de la începutul verii au fost resimțite și în Munții Retezat, unde animalele sălbatice au căutat locuri de scăldat pentru a se răcori. Camerele de monitorizare a faunei au surprins în imagini un urs, bucurându-se de o baie într-un ochi de apă.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.