Ce a mai spus preşedintele

Publicat în Dilema Veche nr. 240 din 18 Sep 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Aproape de fiecare dată cînd preşedintele României dă un interviu, iese cîte un scandal. Şeful statului reuşeşte să irite prin cîte un cuvînt, o frază, o abordare. Fie că e vorba de "zoaiele" prin care defineşte clasa politică, de cei care s-au comportat ca nişte "slugi" într-o guvernare anterioară sau de unii jurnalişti care sînt plătiţi cu bani "mirosind a benzină", preşedintele găseşte cîte o formulă pentru ca presa să comenteze zile întregi. Iar cînd atacă presa, popularizarea este cu atît mai îndîrjită. În urma interviului de la TVR de săptămîna trecută, reacţiile au curs pînă duminică seara şi cei mai mulţi dintre jurnalişti, chiar şi cei care sînt blînzi în general cu şeful statului, l-au criticat pentru ieşire. Ca şi la precedenta discuţie cu Traian Băsescu, am regretat că analizele s-au concentrat aproape în întregime pe relaţia cu presa. Ieşirile lui la adresa jurnaliştilor sînt cunoscute şi, de multe ori, criticabile. Preşedintele îi tratează pe ziarişti la grămadă şi pune prea rapid etichete. Nu se poate nega însă nici faptul că există jurnalişti care şi-au făcut un hobby din criticarea fiecărui gest al său. De aici şi pînă la a spune că sînt plătiţi special ca să îl critice, să dai de înţeles că pe fişa de salarizare ar exista o rubrică "atac la preşedinte" e însă un pas pe care Traian Băsescu nu ar fi trebuit să-l facă, dar l-a făcut. Regretele merg şi în altă direcţie. Într-un interviu de 60 de minute, şeful statului spune multe lucruri care ar putea fi analizate, dar din cauza zgomotului provocat de unul dintre subiecte, celelalte sînt uitate. Cînd Televiziunea Română l-a invitat pe Traian Băsescu în acea ediţie specială (şi nu preşedintele s-a autoinvitat, cum au comentat unii colegi), scopul discuţiei era de a afla mai multe despre poziţia României privind conflictele îngheţate, relaţia cu Republica Moldova, vizita din Italia şi posibila venire a Papei în România. Pe toate aceste subiecte, declaraţiile şefului statului au fost interesante. Am aflat astfel că România doreşte abordarea conflictelor îngheţate, într-o manieră globală, nu punctuală. Propunerea României ar fi ca în Consiliul de Securitate al ONU să se discute atît despre Osetia de Sud şi Abhazia, cît şi despre Kosovo. Traian Băsescu spune că soluţia ar fi respectarea integrităţii teritoriale a statelor. Altfel spus, a Georgiei şi a Serbiei. Să însemne asta renunţarea la recunoaşterea independenţei Kosovo de către cele peste 40 de state care au făcut-o? Greu de crezut că se va întîmpla aşa ceva. Propunerea nu duce lipsă de o logică teoretică, dar stîrneşte nedumerire la Bruxelles. Chiar dacă, pe culoare, diplomaţii pot afirma că recunoaşterea independenţei Kosovo a fost o eroare, nici una dintre ţările care au făcut-o nu va anula acest lucru. Europenii încearcă, dimpotrivă, să separe cele două dosare, insistînd asupra faptului că există diferenţe importante între situaţia din Kosovo şi cea din cele două republici separatiste (fie şi numai pentru că provincia din Serbia stătuse 8 ani sub administraţie ONU înainte de a-şi declara independenţa). Prin faptul că insistă asupra asemănării dintre cele două cazuri, Traian Băsescu e mai aproape de poziţia Moscovei decît de cea a majorităţii europenilor. O situaţie care ar trebui să dea de gîndit. Moldova, apoi. Pentru prima dată am auzit că România ar dori să se iasă din formatul 5+2 pentru rezolvarea crizei transnistrene. Este adevărat că acest format de discuţii, la care participă Moldova, Transnistria, Rusia, OSCE, Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeană, nu a dat rezultate pînă acum. Este însă la fel de adevărat că în urmă cu numai cîteva săptămîni, ministrul român de Externe, aflat la Chişinău, "confirma categoric sprijinul României pentru a sugera o soluţie în formatul 5+2". Această declaraţie era făcută înainte de criza georgiană, dar o ţară din care vin două poziţii atît de diferite într-un timp atît de scurt riscă să aibă o problemă de credibilitate externă. În fine, Biserica. Şeful statului consideră că separarea Bisericii de Stat ţine de trecutul comunist al României şi că acum trebuie profitat de noua lege a cultelor pentru a face un parteneriat între Biserică şi Stat. După cum am văzut şi în numărul trecut, parteneriatul există şi Biserica profită din plin de el, prin construcţia de lăcaşe de cult în ţară sau în străinătate. Ne putem întreba dacă o mai mică dependenţă a Bisericii de Stat nu ar fi însă în folosul Bisericii, care ar putea reprezenta astfel o voce critică mai credibilă în societatea românească. Într-o ţară în care Biserica ocupă locul întîi în topul celor mai credibile instituţii, să vorbeşti despre aşa ceva riscă să fie catalogat drept erezie.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.