CCR: decredibilizarea unei institu╚Ťii legitime

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie ÔÇô 1 august 2018
CCR: decredibilizarea unei institu╚Ťii legitime jpeg

Curtea Constitu╚Ťional─â a Rom├óniei (CCR) se bucur─â de o putere nemai├«nt├«lnit─â ├«n arhitectura statului. Puterea izvor├«t─â din rolul de ÔÇ×garant al suprema╚Ťiei Constitu╚ŤieiÔÇť trebuie s─â fie excep╚Ťional─â, deoarece Constitu╚Ťia reprezint─â temelia statului ╚Öi, totodat─â, v├«rful ierarhiei actelor normative. Puterea excep╚Ťional─â ╚Ťine mai cur├«nd de ordinea simbolic─â. Atunci c├«nd puterea excep╚Ťional─â se realizeaz─â practic, ├«n unele condi╚Ťii ea poate deveni discre╚Ťionar─â. Astfel, din ÔÇ×garant al suprema╚Ťiei Constitu╚ŤieiÔÇť, CCR iese din orbita legii fundamentale pentru a se preschimba ├«ntr-un fel de institu╚Ťie metaconstitu╚Ťional─â (ÔÇ×stat ├«n statÔÇť, ÔÇ×a patra putere ├«n statÔÇť). Grani╚Ťa dintre simbolic ╚Öi concret, dintre puterea excep╚Ťional─â ╚Öi cea discre╚Ťionar─â, este firav─â ╚Öi tocmai de aceea u╚Öor de trecut. Legea nu prevede mecanisme prin care puterea CCR con╚Ťinut─â ├«n atribu╚Ťii ╚Öi realizat─â prin actele jurisdic╚Ťionale s─â fie cenzurabil─â ├«n vreun fel. Acestea s├«nt, pe de o parte, definitive ╚Öi general obligatorii, iar, pe de alt─â parte, CCR judec─â ╚Öi delibereaz─â potrivit precedentului judiciar. Precedentul ar trebui s─â reprezinte o fr├«n─â ├«n calea puterii, cel pu╚Ťin a╚Öa cum putem observa ├«n sistemul juridic anglo-american. Practic, s-a dovedit ├«ns─â c─â judec─âtorii constitu╚Ťionali nu trebuie s─â fac─â un efort prea mare pentru a motiva schimbarea de jurispruden╚Ť─â. Pentru unii, exemplu ├«n aceast─â privin╚Ť─â este chiar Decizia nr. 358/30 mai 2018.

Capacitatea CCR de a transgresa Con-sti-tu╚Ťia nu trebuie exclus─â din start. Cel mai adesea, acest lucru se ├«nt├«mpl─â atunci c├«nd puterea excep╚Ťional─â se manifest─â precum cea discre╚Ťionar─â stabilind interpret─âri sau prescriind conduite care fie se afl─â ├«n r─âsp─âr cu propria jurispruden╚Ť─â, fie ├«ngreuneaz─â ├«ndeplinirea unor principii morale din compozi╚Ťia statului de drept precum dreptatea individual─â ╚Öi social─â (cazul corup╚Ťiei) ori libertatea (cazul concentr─ârii puterii ├«ntr-o institu╚Ťie politic─â). Nu ├«nt├«mpl─âtor interpretarea restrictiv─â a abuzului ├«n serviciu care a restr├«ns plaja de sanc╚Ťionare a faptelor de corup╚Ťie (Decizia nr. 405/2016) ╚Öi, respectiv, ├«nt─ârirea atribu╚Ťiilor ministrului Justi╚Ťiei asupra carierei magistra╚Ťilor (Decizia nr. 358/2018) au fost ar─âtate ca exemple. Puterea discre╚Ťionar─â a CCR reprezint─â un s├«mbure pe care doar membrii CCR ├«l pot ├«mpiedica s─â germineze, iar ulterior s─â produc─â roade. Totu╚Öi, se ├«nt├«mpl─â uneori ca judec─âtorii constitu╚Ťionali s─â nu aib─â doar con╚Ötiin╚Ť─â, ci ╚Öi interese proprii ori obliga╚Ťii fa╚Ť─â de cei c─ârora li se datoreaz─â ascensiunea institu╚Ťional─â. Garan╚Ťiile constitu╚Ťionale de incompatibilit─â╚Ťi (art. 144), inamovibilitate ╚Öi independen╚Ť─â (art. 145) nu s├«nt la fel de eficiente ├«n raport cu condi╚Ťiile pentru numire (art. 143) ╚Öi cu mecanismul de desemnare ├«n func╚Ťia de judec─âtor constitu╚Ťional (art. 142, alin. 3). De fapt, ar fi corect s─â observ─âm c─â aceste garan╚Ťii constitu╚Ťionale opereaz─â doar la suprafa╚Ť─â, ├«mpiedic├«nd posibilitatea ca o alt─â autoritate public─â s─â revoce mandatul ori s─â prescrie o solu╚Ťie. Ele ├«ns─â nu prezint─â nici o ├«nr├«urire asupra con╚Ötiin╚Ťei. De╚Öi necesare toate aceste garan╚Ťii, ele nu s├«nt, totu╚Öi, suficiente. Pentru ca judec─âtorii constitu╚Ťionali s─â nu utilizeze ├«n exces puterea cu care s├«nt ├«nvesti╚Ťi este nevoie, ├«nt├«i de toate, de reg├«ndirea condi╚Ťiilor ╚Öi a mecanismului de numire ├«n func╚Ťie. ├Än al doilea r├«nd, se impune rediscutarea atribu╚Ťiilor CCR. Ambele cerin╚Ťe s├«nt la fel de necesare pentru c─â puterea constitu╚Ťional─â a CCR rezid─â nu doar ├«n atributul acesteia de a fi excep╚Ťional─â, ci ╚Öi ├«n faptul de a fi credibil─â. Altfel spus, CCR este puternic─â nu doar pentru c─â garanteaz─â ├«nt├«ietatea Constitu╚Ťiei ├«n raport cu orice altceva, ci ╚Öi pentru c─â tot ceea ce pronun╚Ť─â ├«n exercitarea propriului rol se face cu maximul posibil de credibilitate. CCR are nevoie nu doar de legitimitate, ci ╚Öi de credibilitate. Atunci c├«nd puterea func╚Ťioneaz─â discre╚Ťionar, acest lucru pune ├«n discu╚Ťie legitimitatea ╚Öi reprezint─â un simptom al decredibiliz─ârii.

Nimeni n-a pus la ├«ndoial─â legitimitatea autorit─â╚Ťii judec─âtore╚Öti pentru c─â rolul acesteia este de ├«mp─âr╚Ťi dreptatea. Pu╚Ťini pot contesta cu ├«ndrept─â╚Ťire credibilitatea magistra╚Ťilor pentru c─â recrutarea acestora se face dup─â cele mai riguroase cerin╚Ťe din istoria Rom├óniei (f─âr─â a ├«nsemna c─â s├«nt ╚Öi cele mai fericite). ├Än schimb, legitimitatea CCR ╚Öi ├«ndeosebi credibilitatea judec─âtorilor constitu╚Ťionali st├«rnesc dubii. Instituit─â prin decret al pre╚Öedintelui Rom├óniei, Comisia Preziden╚Ťial─â de Analiz─â a Regimului Politic ╚Öi Constitu╚Ťional din Rom├ónia, condus─â de prof. Ioan Stanomir, a prezentat pe 14 ianuarie 2009 raportul pentru consolidarea statului de drept. Instituirea comisiei ╚Öi publicarea raportului reprezint─â cea dint├«i recunoa╚Ötere institu╚Ťional─â a disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor cuprinse ├«n legea fundamental─â. Crizele constitu╚Ťionale majore din 2012 ╚Öi 2017 2018 ├«nt─âresc presupunerea, astfel c─â lectura raportului r─âm├«ne actual─â. ├Än ce prive╚Öte Curtea Constitu╚Ťional─â, raportul cere p─âstrarea modelului european de justi╚Ťie constitu╚Ťional─â, propun├«nd modific─âri ├«n func╚Ťionarea in-sti-tu╚Ťiei, cu accent pe selec╚Ťia judec─âtorilor ┼či atribu╚Ťiile institu┼úiei.

Referitor la modul de recrutare, comisia recomand─â ca judec─âtorii constitu╚Ťionali ÔÇ×s─â fie propu╚Öi de pre╚Öedintele Rom├óniei, de pe o list─â alc─âtuit─â de Consiliul Superior al Magistraturii, ╚Öi numi╚Ťi de Parlament, dup─â avizul comisiilor parlamentare de specialitateÔÇť. Foarte interesant─â este ╚Öi propunerea ca o parte din completul constitu╚Ťional s─â nu provin─â din r├«ndul juri╚Ötilor (filozofi, istorici, sociologi, politologi etc.). Aceast─â solu╚Ťie rezult─â din caracterul Constitu╚Ťiei de document juridico-politic cu implica╚Ťii morale, ceea ce face ca interpretarea pluridisciplinar─â s─â fie dezirabil─â ╚Öi, chiar mai mult, necesar─â. Consolidarea credibilit─â╚Ťii CCR prin reg├«ndirea politicii de recrutare ╚Öi interpretarea plural─â a Constitu╚Ťiei converg ├«n aprofundarea democra╚Ťiei constitu╚Ťionale.

Analiz├«nd prevederile ├«n vigoare, vom observa c─â ele nu corespund c├«tu╚Öi de pu╚Ťin acestor principii, c─âci ÔÇ×judec─âtorii Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale trebuie s─â aib─â preg─âtire juridic─â superioar─â, ├«nalt─â competen╚Ť─â profesional─â ╚Öi o vechime de cel pu╚Ťin 18 ani ├«n activitatea juridic─â sau ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«ntul juridic superiorÔÇť (art. 143). Completul constitu╚Ťional reprezint─â, a╚Öadar, un monopol al profesiei juridice, iar ÔÇ×competen╚Ťa profesional─âÔÇť ╚Öi ÔÇ×vechimea ├«n activitatea juridic─âÔÇť s├«nt criterii suficient de generale ├«nc├«t acestea s─â nu devin─â garan╚Ťii eficiente ale profesionalismului. ├Än schimb, recrutarea din r├«ndul magistra╚Ťilor de la instan╚Ťele superioare (Curtea Suprem─â, Cur╚Ťile de Apel) ar consolida profesionalismul. ├Än egal─â m─âsur─â, trebuie respectat─â ┼či cerin╚Ťa depolitiz─ârii. ├Än configura╚Ťia actual─â, riscul politiz─ârii CCR este maxim, iar acest lucru reprezint─â principala problem─â de credibilitate. Nu este r─âu c─â judec─âtorii constitu╚Ťionali s├«nt desemna╚Ťi de c─âtre dou─â institu╚Ťii politice (Parlamentul ╚Öi pre╚Öedintele Rom├óniei), chiar dac─â exist─â, sub aspectul r─âspunderii electorale, o diferen╚Ť─â major─â ├«ntre ÔÇ×alegereaÔÇť de c─âtre o autoritate public─â colectiv─â (Parlamentul) ╚Öi numirea de c─âtre o autoritate public─â unipersonal─â (pre╚Öedintele Rom├óniei). R─âu poate fi abia atunci c├«nd condi╚Ťiile nu s├«nt suficient de clare pentru a ├«mpiedica crearea unei re╚Ťele de loialit─â╚Ťi ╚Öi obliga╚Ťii ÔÇô ├«n dispre╚Ťul garan╚Ťiilor de independen╚Ť─â ╚Öi inamovibilitate ÔÇô ├«ntre autoritatea care nume╚Öte ╚Öi persoana numit─â. Nu exist─â, bun─âoar─â, nici o prevedere care s─â interzic─â numirea ├«n func╚Ťia de judec─âtor constitu╚Ťional a unei persoane care ├«n ultimii 10-15 ani a fost afiliat─â politic. Legiuitorul constituant din Germania a evitat cu ├«n╚Ťelepciune acest risc pentru credibilitate ╚Öi profesionalism, aleg├«nd ca membrii Tribunalului Constitu╚Ťional s─â fie desemna╚Ťi de Parlament din r├«ndul magistra╚Ťilor federali. Nu e ├«nt├«mpl─âtor c─â, ├«n rena╚Öterea postbelic─â a Germaniei, Tribunalul Constitu╚Ťional Federal a jucat un rol f─âr─â seam─ân ├«n lume. Judec─âtorii constitu╚Ťionali nu trebuie s─â fie doar persoane competente, lipsite de angajamente ori afinit─â┼úi politice, ci ╚Öi morale. Transparen┼úa numirilor este cerin┼úa principal─â ├«n selec┼úia moral─â. A╚Öa cum orice proiect de act normativ trebuie supus dezbaterii publice, tot a╚Öa dosarele candida┼úilor (din r├«ndul magistra╚Ťilor ╚Öi, eventual, al nejuri╚Ötilor) ar trebui s─â fie prezentate publicului. Cet─â╚Ťenilor, ca titulari ai suveranit─â╚Ťii, li se poate conferi calitatea de judec─âtori morali ai viitorilor judec─âtori constitu╚Ťionali. A╚Öadar, ├«n validarea gardienilor democra╚Ťiei constitu╚Ťionale trebuie s─â-╚Öi dea concursul magistratura, prin CSM ca bazin de recrutare, institu╚Ťiile politice, prin Parlament ╚Öi pre╚Öedinte ca actori ai numirii, ╚Öi cet─â╚Ťenii ca ÔÇ×judec─âtori moraliÔÇť, corespunz─âtor cerin╚Ťelor de competen╚Ť─â, independen╚Ť─â fa╚Ť─â de partide ╚Öi integritate.

Cu referire la atribu╚Ťii, comisia preziden╚Ťial─â admite c─â ÔÇ×inova╚Ťia cea mai criticabil─âÔÇť a revizuirii constitu╚Ťionale din 2003 este introducerea competen╚Ťei CCR de ÔÇ×solu╚Ťionare a conflictelor juridice de natur─â constitu╚Ťional─âÔÇť (art. 146, lit. e). Ceea ce rezult─â de aici este atragerea CCR ├«n ÔÇ×conflicte greu de arbitratÔÇť ╚Öi crearea unei ÔÇ×pozi╚Ťii supraordonate a CCR fa╚Ť─â de toate autorit─â╚Ťile publiceÔÇť. Potrivit comisiei, la baza prevederii se afl─â ra╚Ťionamentul potrivit c─âruia ÔÇ×se poate face ├«n orice situa╚Ťie distinc╚Ťia dintre conflictul politic ╚Öi conflictul juridicÔÇť. Ra╚Ťionamentul e gre╚Öit pentru c─â ÔÇ×├«n realitate, orice conflict ├«ntre autorit─â╚Ťile publice are o dubl─â natur─â, juridic─â ╚Öi politic─âÔÇť. Astfel, comisia propune fie eliminarea art. 146, lit. e, fie modificarea, pentru ca CCR s─â aib─â atribu╚Ťie doar ├«n solu╚Ťionarea conflictelor de competen╚Ť─â ├«ntre autorit─â╚Ťile publice.

Atribu╚Ťia de solu╚Ťionare a conflictelor juridice de natur─â constitu╚Ťional─â nu e rea dec├«t ├«n raport cu disponibilitatea judec─âtorilor constitu╚Ťionali de a-i da curs. Au existat situa╚Ťii ├«n care solu╚Ťia CCR a evitat posibile blocaje institu╚Ťionale ╚Öi situa╚Ťii st├«njenitoare pentru ╚Ťar─â, a╚Öa cum s-a ├«nt├«mplat ├«n iunie 2012, c├«nd premierul l-a concurat pe pre╚Öedinte ├«n participarea la lucr─ârile Consiliului European (Decizia nr. 683/2012). Dar exist─â ╚Öi situa╚Ťii ├«n care solu╚Ťia CCR este criticabil─â pentru c─â, evit├«nd un blocaj ipotetic, dezechilibreaz─â sistemul institu╚Ťional, a╚Öa cum se ├«nt├«mpl─â ├«n cazul propunerii de revocare a procurorului-╚Öef al DNA. Apreciez c─â doar completul constitu╚Ťional a f─âcut posibil─â diferen╚Ťa calitativ─â ├«ntre Deciziile 683/2012 ╚Öi 358/2018. Sugestia comisiei ├«n ce prive╚Öte art. 146, lit. e consoneaz─â cu jurispruden╚Ťa CCR. Potrivit Deciziei 901/2009, de╚Öi prin conflict juridic de natur─â constitu╚Ťional─â se ├«n╚Ťeleg deopotriv─â conflictul de competen╚Ť─â ╚Öi ÔÇ×situa╚Ťiile juridice conflictuale a c─âror na╚Ötere rezid─â ├«n mod direct ├«n textul Constitu╚ŤieiÔÇť, doar primul este apt s─â creeze blocaje institu╚Ťionale. Mai mult, ├«n Decizia nr. 799/2011, judec─âtorii constitu╚Ťionali opineaz─â c─â ÔÇ×pentru a evita atragerea CCR ├«n solu╚Ťionarea unor conflicte ce au ca surs─â dispute politice sau alt─â sorginte dec├«t cea juridic─âÔÇť, art. 146, lit. e, se cuvine aplicat ├«n sensul ÔÇ×solu╚Ťion─ârii conflictelor de competen╚Ť─âÔÇť.

Capacitatea autocritic─â, puterea de a diferen╚Ťia ├«ntre cele dou─â componente ale conflictului juridic de natur─â constitu╚Ťional─â ╚Ťin de profesionalism, independen╚Ť─â ╚Öi con╚Ötiin╚Ť─â. Altfel nu s-ar putea ├«n╚Ťelege pirueta lui Tudorel Toader care, ├«n calitate de judec─âtor, a ├«ndemnat ca CCR s─â nu fie atras─â ├«n ÔÇ×conflicte ce au ca surs─â dispute politiceÔÇť, pentru ca apoi, ca ministru, s─â ob╚Ťin─â pronun╚Ťarea unei solu╚Ťii ├«ntr-o spe╚Ť─â construit─â tocmai pe a╚Öa ceva. 

Nicolae Dr─âgu┼čin, doctor ├«n filozofie, este lector universitar la Universitatea Cre┼čtin─â ÔÇ×Dimitrie CantemirÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: wikimedia commons

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Vacan┼úe de co┼čmar pentru zeci de mii de turi┼čti bloca┼úi ├«ntr-o sta┼úiune. O familie sus┼úine c─â trebuie s─â dea 26.000 de dolari pentru o s─âpt─âm├ón─â de cazare
Vacan┼úele ├«n ora┼čul turistic Sanya de pe insula tropical─â Hainan┬ádin China au devenit un co┼čmar ├«n acest weekend pentru zeci de mii de turi┼čti care au r─âmas bloca┼úi acolo brusc, dup─â ce autorit─â┼úile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV B─ârbatul cu probleme psihice care ┼či-a m─âcel─ârit familia, ├«n Arge┼č, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
B─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei ┼či avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de c─âtre o comisie de specialitate de acum 18 ani, legisla┼úia fiind una extrem de permisiv─â.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Arge┼č sufer─â de schizofrenie. Psihiatrul s─âu: ÔÇ×Avea rela┼úii strict cu familiaÔÇť
Viorel L., b─ârbatul de 53 de ani din comuna arge┼čean─â Bascov care ┼či-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie ┼či urma un tratament medical. B─ârbatul nu avea un loc de munc─â ┼či st─âtea ├«n majoritatea timpului ├«n curtea casei, fiind o persoan─â izolat─â.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.