Caznele lor şi osteneala noastră

Publicat în Dilema Veche nr. 710 din 28 septembrie – 4 octombrie 2017
Caznele lor şi osteneala noastră jpeg

Citește jurnalul în cafenea. Soarbe din Pharisäer (fariseu = un melanj de cafea, rom, frișcă și zahăr cristal) și caută din ochi chelnerul. Acesta, sobru, îl întreabă: „Derfs no was siases sein?“, „Îi permis și ceva dulce?“

În așteptarea reformelor, promise de toți candidații, una din întrebările fundamentale care preocupă cafeneaua vieneză e dacă mai sînt austriecii mai „buni“ decît alții – de exemplu, decît nemții. Acum douăzeci de ani, profesorul de economie națională Erich Streissler ne explica cum e cu Austria în fața Germaniei: comparînd cele două economii, e ca și cum te-ai întreba de ce se mișcă firul de păr din coada Dackel-ului german…

Revista Spiegel titra: „Alles wird g(W)ut“, adică „Va fi bine (cu mînie)“. În cotidianul vienez Der Standard, Hans Rauscher compara mînia nemților cu cea austriacă. În Germania, naționaliștii (AfD, mișcarea Pegida) o beștelesc public regulat pe Angela Merkel. În Austria, peisajul politic dominat de Kern social-democratul, de tînărul Kurz, de pe ale cărui afișe numele propriului partid (Neue ÖVP) a dispărut, precum și de H.C. Strache, jucătorul de șah, cel ceva mai de dreapta, politician experimentat „al libertății“, se bucură de o relativă acalmie. Nici măcar așa-zișii naționaliști nu sar calul, că doar își doresc să ajungă și ei la guvernare într-o coaliție, după 15 octombrie. Dialectul austriac este nuanțat: „no na ned“ înseamnă „păi, cum altfel?“. „A Hetz“, ar spune un vienez cafegiu, înțelegînd, ușor ironic. Ce vremuri amuzante!

Schengen, ultimul vals?

Prin acordul semnat acum 32 de ani la Schengen, o mică localitate din Luxemburg, cunoscută pentru vinul de Mosel, statele Benelux (Belgia, Luxemburg și Olanda), Franța și Germania au convenit să renunțe treptat la controlul frontierelor comune, să introducă libera circulație. Convenția de aplicare a Acordului Schengen datează din 1990 și a intrat în vigoare cinci ani mai tîrziu. Acordul, convenția, deciziile, declarațiile Comitetului Executiv Schengen, acordurile de aderare constituie acquis-ul Schengen.

Tratatul de la Amsterdam din 1997 încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ și instituțional al Uniunii Europene, deoarece se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne: libera circulație a persoanelor!

Doar că în Austria pînă și verzii, cărora electoral nu le merge bine, prin vocea președintei Ulrike Lunacek (n. 1957), cît și NEOS, formațiuni care se căznesc și speră să treacă pragul electoral de 5%, se arată sceptici privind funcționarea corectă a acquis-ului Schengen, care ar trebui, în opinia tuturor, urgent „reparat“. Să apară astfel „noul Schengen“ ar fi de preferat proliferării celui existent, a adăugat Matthias Strolz (n. 1973), liderul micului partid liberal NEOS. Asta la douăzeci de ani după ce Austria a devenit stat Schengen.

Confruntați de-a lungul timpului în mod repetat cu situații de force -majeure, austriecii au tot cultivat ambivalența, neutralitatea – atît de prețuită ca ancoră identitară – servindu-le și astăzi drept un minunat paravan. În numai trei generații s-a dus un imperiu și s-au pierdut două conflagrații mondiale, e firesc să se căznească în neutralitate. La Viena, în „orașul culiselor“, după cum scria eseistul austriac Robert Menasse, se numără zilele rămase pînă la alegerile parlamentare federale anticipate. Așteptarea macină, încet și sigur, precum morile lui Dumnezeu. Candidații știu bine asta și-și așteaptă sorocul. „În față e aparență fără esență. În spate e esență fără aparență“, conform aceluiași Menasse. Vorbă ce-mi amintește de povestea gardului „antitero“ din Ballhausplatz, care-și propunea să apere cancelaria (sediul guvernului) de atacuri teroriste.

Nu a durat decît o lună sau chiar mai puțin. În mijlocul lui august, cancelarul Kern, sensibil zguduit de scandalul din jurul fostului său consilier de campanie electorală Tal Silberstein, coboară n stradă și împarte sticle de apă minerală muncitorilor unei firme de construcții care spărgeau cu ciocanele pneumatice asfaltul. Straniu e că, două săptămîni mai tîrziu, lucrarea a fost oprită. Zidul care-i apăra doar pe granguri, dar se construia pe banii contribuabililor nu a rezistat bătăliei electorale. Au rămas antologice bîlbele lui Kern pe sticlă privind cine a ordonat construcția, de ce nu s-au luat măsuri similare pentru zonele pietonale aglomerate, precum Mariahilferstrasse, cum de nu s-au luat din timp toate aprobările necesare (cum ar fi cele de la autoritatea monumentelor istorice).

Austria (nu) ni se opune

„Dacă dorim să ameliorăm apărarea granițelor noastre externe, trebuie de îndată să deschidem Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria“, declara, pe 13 septembrie 2017, Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene în Parlamentul European de la Strasbourg.

„Mulțumesc Austriei pentru sprijinul pe care îl oferă României în accederea la Schengen și pe care îl va oferi și în viitor. (…)“, a declarat (fostul premier) Grindeanu, la o conferință comună de presă la Viena cu Christian Kern, (astăzi încă) cancelarul Austriei. Era 9 mai 2017, Ziua Europei.

Cancelarul social-democrat Christian Kern (n. 1966), numit și „all in“, după ce a anunțat că, dacă se va clasa al doilea în alegeri, va merge în opoziție, și ministrul său conservator de Externe, în etate de 31 de ani, Sebastian Kurz, care deține prima poziție în sondaje la o diferența de aproape 10%, au fost criticați copios de mass-media românească, cum că ni s-ar opune. „Dacă tot nu ne bucurăm de drepturi, de ce să ne achitam de obligații? Credeți că cele trei țări și-ar modifica poziția?“, se întreabă pe Facebook, retoric, Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului Eurpean.

Să o spunem franc: Austria (nu) ni se opune. Deocamdată, țara-și soarbe istoria și fariseul la cafenea. Mai sînt doar patru săptămîni pînă la alegeri. Sebastian (Basti-fantasti) Kurz și Christian Kern se întrec în promisiuni: să scadă chiriile, impozitele… Atitudinea Germaniei se va formula mai clar după rezultatul alegerilor de duminică, iar Olanda îi va fi, probabil, portavocea. Thomas de Maizière, ministrul german de Interne, despre drumul nostru spre Schengen: „destul de lung“. Ofsaid! Dar nu ne și explică de ce. Că doar n-or fi austriecii niște nemți mai exacți. Cine-i cunoaște însă bine pe austrieci știe că reacția Vienei relativează această durată: „schauma mal“, „om mai vedea…“!

Scepticii

Am ascultat emisiunea radiofonică a postului național de radio din dimineața zilei de 14 septembrie 2017, care e citată ca sursă a așa-zisului refuz austriac. Reporterul Peter Daser i-a intervievat pe liderii partidelor parlamentare participante la alegerile parlamentare despre viziunea președintelui Juncker și a prezentat pe post un scurt colaj. Am citat deja opinia partidelor de buzunar.

„Apreciez conceptul ca negîndit“, a declarat Kern postului Ö1 la jurnalul de dimineață, adăugînd: „Ar trebui să evităm reapariția unei situații ca aceea din Grecia“. Cancelarul nu a făcut nici o referire la Schengen sau la România și s-a concentrat pe riscul lărgirii premature a spațiul euro. Ministrul de Externe a fost elocvent și ceva mai explicit: „Euro și zona Schengen sînt deschise doar pentru toți cei care le îndeplinesc criteriile“. Criteriile Maastricht (buget stabil și inflație mică) trebuie mai întîi îndeplinite, apoi respectate, au spus amîndoi. Singurul care a amintit (auzindu-i-se vocea!) de România, Bulgaria și Croația a fost Heinz-Christian Strache (n. 1969), lider al FPÖ, partidul libertății. A subliniat că extinderea obligatorie a Spațiului Schengen în cazul României, Bulgariei și Croației nu e „calea corectă de urmat“, țările nu trebuie „obligate“ să devină parte, ci lasate să decidă libere, acuzîndu-l pe Juncker de „centralism“, neînțelegerea învățămintelor Brexit-ului și nevoia de a avea mai multă subsidiaritate în UE.

Acquis-ul Schengen

Calendarul, revizuit după Brexit, arată ordinea președințiilor Consiililor UE. Astfel, Austriei îi va veni rîndul începînd din iulie și pînă în decembrie 2018. România îi va urma, între ianuarie și iunie 2019. Apoi Finlanda, pentru următoarele șase luni.

S-ar putea ca 2019 să ne găsească în Schengen? Nimeni nu poate ști. Depinde de decizia Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), care e format din miniștrii Justiției și ai Afacerilor Interne din statele membre ale UE. Aceștia se ocupă „politic“ cu cooperarea judiciară în materie civilă și penală, în materia drepturilor fundamentale, sînt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor, cooperarea polițienească.  

România a îndeplinit din 2011 con-di-țiile tehnice pentru primirea în Spațiul Schen-gen, vocația fiindu-i certificată de e-valuatorii din grupul Sch-Eval. Mă gîndesc că versurile lui Josef Weinheber (1892-1945), poet și bard popular, și-au păstrat actualitatea: „War net Wien, wann net durt, / wo ka Gfrett is, ans wurdt. / Denn das Gfrett ohne Grund / gibt uns Kern, hält’ uns gsund.“ („Nu ar fi Viena dacă, acolo unde nu e, n-ar apărea una, pentru că o caznă fără motiv ne preocupă, ne ține sănătoși.“) 

Alex Todericiu este analist politic.

Foto: wikimedia commons

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.