Casă de editură

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
Cioace jpeg

Împrumuturile lexicale, traducerile şi imitaţiile grăbite, greu de evitat în vălmăşagul informaţional al zilelor noastre, ar trebui temperate atunci cînd intră prea mult pe teritoriul tradiţiei culturale. Nu e o dramă dacă numele mai vechi al unei ustensile banale e înlocuit de unul mai nou, cu conotaţii de modernitate, chiar dacă obiectul rămîne în esenţă acelaşi. Înlocuirea termenului

(cu o respectabilă tradiţie în istoria publicaţiilor româneşti) prin

– formulă care calchiază parţial sintagma din franceză

sau pe cea din engleză,

– mi se pare, în schimb, supărătoare: semn de grabă şi, poate, ignoranţă. Timp de decenii,

a intrat în compunerea denumirilor sau a descrierilor unor instituţii culturale româneşti, chiar dacă nu corespundea perfect formulelor echivalente din alte limbi (foarte diverse, de altfel: la exemplele de mai sus se pot adăuga italienescul

germanul

; în denumirile editurilor intră termeni ca fr.

..., it.

,  fr.

, engl.

etc.).   

Sintagma se găseşte în mai multe denumiri de edituri noi, apărute în ultimele decenii (Casa de editură Venus, Casa de editură Max Blecher etc.), dar a început să fie folosită şi în afara acestora. În unele cazuri formula este efectul accidental al unei traduceri jurnalistice – „O

britanică a anunţat că oferă un milion de lire sterline celui care poate aduce dovezi palpabile...“ (

). În alte situaţii, formula este interiorizată şi aplicată unor contexte româneşti: „prezentăm astăzi cîteva titluri apărute în Editura Polirom, prestigioasa

cu multe titluri de real folos“ (

); „nici o

de la noi nu s-a încumetat să creeze versiuni proprii“ (

); „Ar fi de dorit, în viitor, reeditarea cărţilor sale fundamentale, eventual la

puternică“ (

). Exemplele mai vechi sînt extrem sunt rare: sintagma apare într-un articol al lui Al. Vlahuţă („se cere neapărat ca scriitorii să-şi întemeieze o casă de editură a lor“), sau, cu o singură atestare, în D. Simonescu, Gh. Buluţă,

1981 („se constituie şi alte case de editură“) etc.

De fapt, e interesant cum s-a impus în limbă termenul

. În secolul al XIX-lea, cărţile purtau mai frecvent indicaţia

: gramatica lui Iordache Golescu este publicată, în 1840,  „în

lui Eliad“. Heliade Rădulescu însuşi publică, în 1868,

la „

Lucrătorilor Associaţi“, iar

în 1870, la „Noua

a Laboratoriloru Români“.

a lui Maiorescu, apare în 1866 la Iaşi, la „

şi

Societăţei Junimea“. Totuşi, Introducere în istoria limbei şi literaturei române a lui Philippide e tipărită la „Editura librăriei Fraţii Şaraga“, în 1888, iar

în 1897, la „

Librăriei Isr. Kuppermann“. Aşadar, într-o primă etapă, sînt mai mulţi termeni concurenţi –

sau

,

sau

.

a apărut în secolul al XIX-lea, fiind format, se pare, în română, cu sufixul

(A. Scriban precizează, în dicţionarul său din 1939: „Acest cuvşîntţ nu există în limba lat[ină], it[aliană] şi fr[anceză]“). Termenul desemna în primul rând (ca şi

din engleză)

de publicare (Scriban 1939: „acţiunea de a edita şi rezultatu ei.

a o da unui librar s-o tipărească cu cheltuiala lui. Localu acestei acţiuni.“  Cu acest sens foloseşte adesea cuvîntul N. Th. Ioanniţiu, în

(1943): „

românească a cunoscut un avânt mai sporit cu fiecare an nou“; chiar în titlu se vede că nu este vorba de o editură anume, ci de ansamblul tradiţiei de publicare. Volumul era publicat la

„Cartea Românească“; în perioada interbelică, multe edituri aveau termenul

cuprins în denumire: Editura „Cultura Naţională“, Editura „Naţionala-Ciornei“, Editura „Remus Cioflec“, Editura Universala Alcalay & Co. (dar „Cugetarea-Georgescu Delafras S.A.“). 

Cuvîntul

apare, desigur, în diverse compuse mai vechi şi mai noi

; tiparul nu are deci nimic neobişnuit, dar multe dintre ilustrările lui sînt învechite. La urma urmei, sinonimul

pentru

nu ar fi lipsit de modele. Nu-i văd însă rostul: nu are rol de dezambiguizare (pentru că

nu mai are în limba actuală decît un sens), nu evită repetiţia (conţinînd chiar cuvîntul

), nu sporeşte  prestigiul instituţiilor pe care le denumeşte. 

Limbaj şi politică

101 cuvinte argotice

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.