Cărţi, oameni, ştiinţă

Publicat în Dilema Veche nr. 245 din 21 Oct 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

"Aşa cum am scris şi-n lucrarea mea de doctorat..." În mod normal mă enervez cînd cineva mă abordează aşa. Mi se pare culmea fiţei de intelectual: să te autocitezi. Dar de data asta a fost diferit. Am stat şi-am ascultat. Cîteva minute, politicos. Ăsta e efectul Chivu asupra mea. Am fost la emisiunea lui despre cărţi şi-acum mă simt un pic timorat. Simt că lecturile mele uşurele nu-mi mai pot ţine spatele (între care cea a manualului de întrebuinţare a maşinii celei noi mi se pare cea mai plăcută!). Se poartă cărţile. Nu e fenomen de masă încă, dar e cu siguranţă de noptiere. Se poartă la fel cum se poartă ecologia: vedete cu maşini cu motoare V12 merg 800 de kilometri pînă la Sighetul Marmaţiei, unde plantează un pom care în viaţa lui nu va produce mai mult oxigen decît a mîncat maşina pînă acolo. Se poartă deci ipocrizia literelor, aerul citit, figura posomorîtă a lecturii grele. Şi nu mă refer la cei care citesc de obicei: mă refer la mulţimea nouă, la early adopter-şi acestei mode noi. Cartea e obiect de afişat, de pozat în reviste glossy. În curînd, locuinţa va cere un gen nou de specialist în interior: designer-ul de biblioteci. Cîte volume încap în portbagajul de la X5? Mi-e teamă că în curînd vom afla. Ar fi frumos dacă la fel s-ar întîmpla şi cu ştiinţa. În acest moment, la Politehnică se intră cu dosar, ca în anii ’50. Alt dosar, fireşte: originea sănătoasă nu mai contează, însă foarte probabil c-o să te trimită la teste psihologice în curînd: eşti nebun? Chiar vrei să te faci inginer? De ce, cu salariile astea din bănci? Şi unde-o să lucrezi, cînd toate fabricile sînt de-acum în China? Candidatul care a intrat nu trebuie, din fericire, să dea răspunsuri la întrebările astea. E suficient să spună c-a avut note prea mici pentru ASE. Uimitor cum ne-au putut schimba 20 de ani! Acum două decenii, Almanahul Ştiinţă şi Tehnică şi Anticipaţia erau culmea tirajului în materie de lectură uşurică, aspiraţională. Copiii buni mergeau la Minitehnicus şi Cercul de aeromodele. Fetele cele mai materialiste visau să ajungă chimiste alimentare (cu speranţa unui loc într-un combinat de carne). Fetele puternice visau să fie doctoriţe. Cele normale se mulţumeau cu cariera didactică. Ştiinţa era politică de stat: în fond, ideologia comunistă se baza şi ea pe o ştiinţă, şi anume sociologia, într-o versiune de secol XIX cu spoiler de Oltcit, ediţie specială. Doar sfîrşitul lumii era acelaşi: nuclear. Cu o mică diferenţă: cel din anii ’80 avea mai multă logică: spaimele de azi cu acceleratorul provin din teorii cel puţin dubioase. Ce naiba s-a întîmplat între timp? De ce ne întoarcem (domnule Iliescu, aici am nevoie de un acord pentru folosirea acestui cuvînt) la obscurantism? De ce lumina se stinge în tigvele de bostan ale naţiunii, ca la sfîrşitul unui Haloween sărbătorit fără chef şi fără spaimă? Poate pentru că oricum sărbătoarea asta a Iluminismului era împrumutată. N-avem o istorie a plăcerii de a raţiona, deci în cazuri de forţă majoră, cu instrucţiuni de întrebuinţare scrise acum vreo sută de ani, de Casa de Hohenzollern. Povestea ne e mai aproape decît teorema. Ştiinţa e plină de nume străine: Carnot, Boyle-Mariotte, Watt. Decesul singurului român cu Nobel a trecut sub tăcere discret culoarea paşaportului acelui cetăţean, născut aici şi realizat în altă parte. În altă lume, unde progresul maşinilor e mai fascinant pentru mulţime, decît procesiunea moaştelor. Dar vă sînt dator cu povestea fetei cu doctoratul. S-a întîmplat la un seminar de CSR ("Livin’ the green", mi se pare că-l cheamă) în care ne-am bătut, oameni serioşi şi cu treabă în altă parte, pe rolul educativ al presei. Ocazie cu care am fost nevoit să adaug, pe lista de îndatoriri, deschisă ca o operaţie pe cord, obligaţia de a vorbi despre faptele bune ale companiilor. Cele mai multe legate de plantarea de copaci, fireşte, asta e moda. Mi-am amintit atunci emisiunea aceea cu cărţile. Mare dilemă: să tăiem copacii pentru cărţi sau să-i plantăm pentru generaţiile viitoare? Care trend e mai tare, mai moral? Marius, o suni tu pe Mihaela să ne zică?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Semnalul de alarmă tras de un economist de top: mai puțini bani europeni, mai mulți pensionari. Ce soluții propune României
Economistul Radu Crăciun avertizează asupra turbulențelor economice care ne așteaptă în următorii ani. El susține că România va traversa inevitabil o perioadă mai delicată, din 2027, când începe un prim val de pensionare a „decrețeilor”, cu urmări asupra pieței muncii, iar PNRR va lua sfârșit
image
Sclavia, din nou la modă în România. „Este atât de sumbru și de macabru modul în care se întâmplă lucrurile”
Avem cei mai mulți cetățeni exploatați prin muncă forțată, cele mai multe femei și cei mai mulți minori traficați pentru exploatare sexuală, comparativ cu celelalte state membre. Iar pentru asta este vina statului, atrag atenția experții, care spun că tinerii români cresc pentru a deveni victime.
image
Capcana din pachetele de țigări. De ce ajung unii să fumeze 20 de țigări pe zi
Fumatul a devenit un viciu tot mai răspândit, care debutează la vârste din ce în ce mai fragede, susțin specialiștii. Astfel, foarte multe persoane ajung să fumeze chiar și 20 de țigări pe zi.

HIstoria.ro

image
Cine au fost „indezirabilii”?
Fondul „Bruxelles” al Arhivei Ministerului Afacerilor Externe păstrează în dosarele secțiunii consulare a Legației României la Bruxelles câteva istorii ale unor personaje de rang secund, aventurieri, delincvenți, propagandiști – așa-numiții „indezirabili”.
image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.