Capul între urechi

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg

Expresiile care con╚Ťin denumiri ale unor p─âr╚Ťi din corpul omenesc, numeroase ├«n toate limbile, s├«nt adesea convergente, reflect├«nd reprezent─âri cognitive foarte r─âsp├«ndite. ├Än cazul urechii, ipostaza cea mai fireasc─â, previzibil─â ╚Öi traductibil─â este folosirea metonimic─â pentru auz (a trage cu urechea, a apleca urechea la..., a fi numai urechi) ╚Öi pentru rezultatul ascult─ârii (eventual negativ: a intra pe o ureche ╚Öi a ie╚Öi pe alta).       

Mai interesante s├«nt alte dezvolt─âri figurative sau ludice ale sensurilor urechii. ├Än rom├ón─â, nep─âsarea e reprezentat─â de culcatul sau l─âsatul pe-o ureche ÔÇô metonimie pentru somnul f─âr─â griji. Culcarea pe-o ureche are o dezvoltare narativ─â fantastic─â sau absurd─â, independent─â de sensul expresiei fixate, ├«ntr-un distih popular citat de Hasdeu (├«n Etymologicum Magnum Romaniae), unde este vorba despre Muma-p─âdurii: ÔÇ×pre o ureche se culc─â ╚Öi cu alt─â se astruc─âÔÇŁ (adic─â se  ├«nvele╚Öte, se acoper─â). Mai complicat─â este formula eliptic─â a nu duce la ureche, cu sensul ÔÇ×a bea, a fi be╚ŤivÔÇŁ, un fel de eufemism-ghicitoare a c─ârui solu╚Ťie este ÔÇ×a duce (prea des) paharul la gur─âÔÇŁ. Unele expresii ÔÇô probabil rare de la bun ├«nceput ÔÇô au intrat cu totul ├«n uitare, odat─â cu posibilele lor explica╚Ťii. Culegerile vechi (G. Baronzi, Limba rom├ón─â ╚Öi tradi╚Ťiunile ei, I. Zanne, Proverbele rom├ónilor) ├«nregistreaz─â, de pild─â, expresia a lua paiul cu urechea ÔÇô ÔÇ×adic─â a primi o palm─â pe neg├«nditeÔÇŁ (Zanne, vol. I, p. 236). ╚śi exprimarea st─ârilor psihice ╚Öi a sentimentelor prin referiri concrete la urechi e destul de surprinz─âtoare, de exemplu ├«n expresiile a i se lungi urechile a╚Ötept├«nd (sau de foame) ╚Öi a-i asuda urechea dup─â ceva ÔÇô formul─â rar─â, ├«nvechit─â, ├«nregistrat─â de Baronzi ╚Öi explicat─â de Zanne: ÔÇ×se zice c├«nd a╚Ötept─âm o veste cu ner─âbdareÔÇŁ (vol. II, p. 462).

Urechile apar ├«n multe dintre aceste expresii ca un accesoriu al corpului, a c─ârui evocare, chiar ├«n ipostaze nepl─âcute sau dramatice, e surs─â de umor. O formul─â glumea╚Ť─â de scuz─â folosit─â, cu minime varia╚Ťii, de Alecsandri ╚Öi de Creang─â transform─â urechile ├«n impediment pentru manifestarea pretinsei afec╚Ťiuni: ÔÇ×Te-a╚Ö b─âga ├«n s├«n dac-ai ├«nc─âpea d─â urechi!ÔÇŁ (Pungescu, ├«n Chiri╚Ťa ├«n Ia╚Öi); ÔÇ×Te-a┼č v├«ri ├«n s├«n, dar nu ├«ncapi de urechi...ÔÇŁ (Harap-Alb). O expresie mai nou─â, foarte frecvent folosit─â ├«n registrul colocvial ÔÇô a-╚Öi prinde urechile ÔÇô descrie impasul ├«n care intr─â un ins ├«n ├«ncercarea de a face opera╚Ťii mai complicate, care ├«l dep─â╚Öesc: ÔÇ×schema electric─â din fi╚Öa produsului este alambicat─â r─âu ╚Öi chiar ╚Öi un ┬źelectrician┬╗ (gen Dorel) ├«╚Öi prinde urechileÔÇŁ (emag.ro); ÔÇ×├Ä╚Ťi po╚Ťi prinde urechile un pic la sf├«r╚Öit c├«nd pui sertareleÔÇŁ (jysk.ro); ÔÇ×Salut, trebuie s─â completez declara╚Ťia unic─â pentru 2020 ╚Öi ├«mi prind urechile ├«n eaÔÇŁ (tpu.ro).

├Än expresia a fi (sau a umbla) cu capul ├«ntre urechi se manifest─â o strategie interesant─â a umorului popular, bazat─â pe surpriza unui sens nou, transmis sub aparen╚Ťa unui enun╚Ť care nu aduce nici o informa╚Ťie. Formula descrie lipsa de aten╚Ťie mai subtil dec├«t ├«n scenariul explicit a fi cu capul ├«n traist─â sau ├«n sac. ├Än Zanne (vol. II, p. 54), expresia este definit─â ca ÔÇ×a nu fi atent la nimic, a fi lene╚Ö, a nu se ╚Ťine de nici o treab─â, a umbla gur─â-casc─âÔÇŁ; mai rar, ÔÇ×a nu-╚Öi da seama de ceea ce se petrece ├«mprejurul s─âu, a fi prostÔÇŁ. Procedeul este ├«nrudit cu tautologia, dar aduce o schimbare de perspectiv─â (de vreme ce percepem ├«n general urechile ca un adaus al capului ╚Öi nu capul ca intercalat ├«ntre urechi). Expresia a fost folosit─â ├«n romanul Ciocoii vechi ╚Öi noi al lui Filimon, ├«ntr-un dialog ├«ntre v─âtaf ╚Öi Dinu P─âturic─â: ÔÇ×Unde te duceai a╚Öa iute ╚Öi cu capul ├«ntre urechi?ÔÇŁ. De fapt, construit─â cu alte verbe dec├«t a fi ╚Öi a umbla, formula poate avea ╚Öi alte sensuri (├«nrudite): poate descrie, de exemplu, uitarea de sine, ├«ncremenirea ÔÇô  ÔÇ×muierea strig─â din prag ├«nfuriat─â: ┬źCe mai a╚Ötepta╚Ťi? Ce v─â tot ├«nv├«rti╚Ťi? Ei, cutare, ce stai cu capul ├«ntre urechi? Hei, voi! da╚Ťi-i drumul odat─â!┬╗ ÔÇô, eventual ca reac╚Ťie de uimire: ÔÇ×Ei, acuma ce-ai r─âmas cu capul ├«ntre urechi?! se mir─â Moromete, c─âlc├ónd ├«ncet printre cr─âcile salc├«muluiÔÇŁ (Marin Preda, Morome╚Ťii). Expresia continu─â s─â fie folosit─â ca atare ÔÇô ÔÇ×s─â g├«ndim, nu s─â st─âm cu capul ├«ntre urechi!ÔÇŁ (g4media.ro) ÔÇô, dar cel mai adesea este construit─â cu verbe ca a b─âga, a v├«r├«, a pune, a trage, prin care ajunge s─â exprime ÔÇô cu o evident─â not─â depreciativ─â ÔÇô mai ales retragerea, ascunderea: ÔÇ×╚Öi-a b─âgat capul ├«ntre urechi ╚Öi l-a l─âsat pe comisar s─â se descurce singurÔÇŁ (timpul.info); ÔÇ×s─â b─âg─âm capul ├«ntre urechi ╚Öi s─â ne vedem de ale noastreÔÇŁ (zoso.ro): ÔÇ×b─ârba╚Ťii de stat ai Rom├óniei ├«╚Öi bag─â capul ├«ntre urechiÔÇŁ (evz.ro), cu dezvolt─âri ironice: ÔÇ×┼či-au tras p├«n─â ├«n ultima clip─â capul ├«ntre urechi ┼či plapuma pe deasupraÔÇŁ (C.T. Popescu, hunedoaralibera.ro). Exist─â ├«ns─â ╚Öi vorbitori care schimb─â total sensul expresiei, atribuindu-i o valoare pozitiv─â, probabil pentru c─â o apropie de a avea capul pe umeri: ÔÇ×un sistem complet defect care repugn─â oric─ârui om cu capul ├«ntre urechiÔÇŁ (kissfm.ro).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. A publicat, ├«ntre altele, volumele Limbaj ╚Öi politic─â (Editura Universit─â╚Ťii Bucure╚Öti, 2007) ╚Öi 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colec╚Ťia ÔÇ×Via╚Ťa cuvintelorÔÇť, 2010).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
┼×oferii nu vor mai putea parca gratis ├«n centrul Bucure┼čtiului
├Äncep├ónd cu luna august ┼čoferii nu vor mai putea parca gratis pe locurile amenajate ├«n centrul Capitalei sau pe trotuar, a anun┼úat viceprimarul Stelian Bujduveanu. Potrivit lui, serviciul va fi digitalizat se vor pune parcometre ┼či bariere automate, iar cei care parcheaz─â pe trotuar vor fi sanc┼úiona┼úi.
image
Un apropiat al lui Kad├«rov sus┼úine c─â cecenii ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ dac─â ÔÇ×Putin nu ├«i va opriÔÇŁ VIDEO
Un apropiat al liderului cecen Ramzan Kad├«rov, Magomed Daudov, pre┼čedintele parlamentului cecen, afirm─â c─â unit─â┼úile cecene care lupt─â ├«n Ucraina ÔÇ×vor merge ├«nainte p├ón─â la BerlinÔÇŁ┬ádac─â ÔÇ×Putin nu le va opriÔÇŁ.
image
Firm─â IT din Cluj implicat─â ├«n e┼čecul unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video din istorie
Problemele tehnice care au dus la e┼čecul lans─ârii unuia dintre cele mai a┼čteptate jocuri video - Cyberpunk 2077 - ar fi fost cauzate de Quantic Lab, o firm─â IT din Cluj, arat─â Forbes ├«n edi┼úia interna┼úional─â. Articolul a declan┼čat o serie de m─ârturii de la angaja┼úi ai companiei, dar ┼či o reac┼úie a Quantic Lab.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.