Capitalismul bun şi capitalismul rău

Michel ROCARD
Publicat în Dilema Veche nr. 286 din 7 Aug 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Schimburile pe piaţă, ca tranzacţii directe între negustori şi clienţi, au apărut în mod treptat, cu trei sau patru mii de ani în urmă. În acest tip nou de relaţie socială, clientul era liber să cumpere orice dorea, oricînd şi de la orice negustor, tîrguindu-se adeseori cu acesta pentru un preţ mai bun. Graţie acestor elemente, piaţa liberă este parte a libertăţilor de bază înrădăcinate în viaţa de fiecare zi. A rămas dominantă pînă în prezent, în ciuda tuturor încercărilor de a născoci o alternativă (chiar şi totalitarismul a eşuat în această privinţă). Au trecut într-adevăr 20 de ani de cînd ţările foste comuniste din Estul Europei au revenit în rîndul lumii şi al pieţei libere " un pas pe care social-democraţii din restul lumii îl făcuseră încă din 1946. Pentru cîteva mii de ani, această piaţă liberă a fost compusă din indivizi: meşteşugari, comercianţi şi consumatori. În urmă cu trei sute de ani a apărut capitalismul, pe baza aceleiaşi activităţi, dar la o scară mai mare. Motorul cu aburi şi electricitatea au permis unui număr mai mare de oameni să lucreze la un loc, iar corporaţiile au putut atrage mai mulţi mici întreprinzători care au devenit capitalişti. Acest sistem s-a dovedit a fi fantastic. Dacă în timpul Revoluţiei din Franţa standardul de viaţă putea fi cu greu socotit de două ori mai bun decît cel de pe vremea Imperiului Roman, astăzi el este de 150 de ori mai ridicat. Dar capitalismul este de asemenea şi crud. La începuturile sale, oamenii erau obligaţi să lucreze cîte 17 ore din 24, fără nici o zi de odihnă. Era o formă de sclavie. Mulţumită democraţiei, luptelor sociale, sindicatelor muncitoreşti şi eforturilor politice ale social-democraţilor, sistemul a devenit ceva mai uman. Cu toate acestea, lăsat să funcţioneze singur, sistemul s-a dovedit instabil. Cam în fiecare deceniu a trecut printr-o criză. Cea mai puternică din secolul trecut, cea dintre 1929 şi 1932, a dus în Marea Britanie, Statele Unite şi Germania la pierderea slujbei a 70 de milioane de muncitori (fără ajutor de şomaj), în mai puţin de şase luni. L-a adus pe Adolf Hitler la putere, ceea ce a condus la un război cu 50 de milioane de morţi. După război, ideea că e nevoie ca sistemul să fie stabilizat a căpătat greutate. S-a creat un cadru mai echilibrat, bazat pe trei instituţii principale: asigurările de sănătate, un sistem fiscal şi de politică monetară keynesian, menit să micşoreze impactul ciclului în afaceri şi " cel mai important " o politică a salariilor mari şi de reducere a inegalităţilor economice avînd drept scop stimularea consumului casnic. Efectele au fost uluitoare: 30 de ani de creştere economică rapidă şi consistentă, o completă şi permanentă angajare a forţei de muncă în toate ţările dezvoltate şi nici un fel de criză financiară sau economică. Standardul de viaţă a crescut de aproape zece ori în această perioadă. Prosperitatea a devenit principala armă care a asigurat victoria Occidentului împotriva comunismului sovietic. Populaţia din ţările est-europene a fost imediat dornică să îmbrăţişeze acest tip de capitalism. Acest succes politic al capitalismului a venit însă într-un moment în care, oricum, sistemul începuse să se deterioreze. Salariile mari au adus dezvoltare, dar au făcut să scadă profiturile. Acţionarii s-au organizat în fonduri de pensii, fonduri de investiţii şi fonduri de asigurare. Din cauza presiunii acestora, rata de angajare a scăzut şi partea salariilor din totalul veniturilor naţionale s-a redus cu 10% faţă de ultimii 30 de ani. În ţările dezvoltate, munca necalificată a atins 10-15% din totalul forţei de muncă, cu alte 5-10 procente ale şomajului, plus 5-10% persoane complet ieşite de pe piaţa muncii. Mai mult, în ultimii 25 de ani, cam la fiecare 4-5 ani a erupt cîte o severă criză financiară, globală sau regională. Creşterea economică anuală a scăzut în medie sub 3%. Criza de astăzi a fost declanşată de o escamotare pe scară largă a creditelor neacoperite, acordate peste tot în lume în interiorul unor cercuri de interese. Falimentele bancare au atras o severă scădere a creditării care, la rîndul ei, a condus la o profundă recesiune, cu o creştere brutală a şomajului. Cele trei instrumente care stabilizau capitalismul şi-au pierdut eficienţa. Deşi ţările bogate au reacţionat mai repede şi mai înţelept în a-şi stimula economiile, decît au făcut-o în 1929, oprind hemoragia bancară, asta n-a fost suficient pentru a ajuta la creşterea economică. Ne aflăm astăzi într-o perioadă stranie în care guvernele, bancherii şi jurnaliştii anunţă sfîrşitul crizei doar pentru că falimente bancare importante nu se mai petrec în fiecare săptămînă. Dar nimic nu a fost rezolvat, iar şomajul continuă să crească. Şi mai rău, sectorul bancar încearcă să cîştige avantaje, să-şi protejeze privilegiile, să acorde bonusuri imoral de mari şi îşi permite extravaganţa de a crea valori financiare speculative fără legătură cu realitatea economică, şi toate pe baza pachetelor publice de finanţare care-i fuseseră acordate pentru a-l salva. Aşa-numitul sfîrşit al crizei seamănă într-adevăr mai degrabă cu o reconstruire a mecanismelor care au produs-o. Oriunde în lume, activitatea economică este în mod dureros stabilizată la un nivel cu 5-10 procente sub cel din 2007. Rădăcinile crizei rămîn scăderea puterii de cumpărare a unei părţi a clasei de mijloc şi de jos şi colapsul baloanelor speculative create de lăcomia clasei bogate. Dar dacă ar fi să avem un sistem în care aproape oricine ar putea ajunge s-o ducă tot mai bine, în acelaşi timp opulenţa nu ar putea deveni şi mai opulentă. Altminteri, ne putem aştepta la o lungă perioadă de stagnare, punctată periodic de crize financiare. În asemenea circumstanţe, majoritatea votanţilor din Europa au arătat încă o dată că sînt în favoarea dreptei şi a tendinţei acesteia de a sprijini aventurieri. Ne aşteaptă vremuri triste. Michel Rocard, fost prim-ministru al Franţei şi lider al Partidului Socialist, e membru al Parlamentului European. Copyright: Project-Syndicate, 2009

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.