Căldură mare
● Ucraina a bombardat podul care face legătura între Crimeea și Rusia. Reacția furioasă a Guvernului de la Moscova are o doză de umor involuntar. Rușii califică incidentul drept „terorism”, ignorînd senin faptul că peninsula este teritoriu ucrainean ocupat, podul a fost construit illegal, iar armata rusă bombardează constant ținte civile din Ucraina, inclusiv unele aflate în spații locuite de oameni a căror limbă maternă este rusa.
La cîteva ore după incident, Rusia a anunțat că se retrage din acordul privind tranzitul grînelor ucrainene prin Marea Neagră. Intermediat de ONU și menținut grație implicării ca mediator și garant a Turciei, respectivul acord era în beneficiul țărilor dependente de aceste importuri. Decizia vine înainte de summit-ul BRICS din Africa de Sud și înainte de summit-ul Rusia-Africa de la Sankt Petersburg. E de așteptat ca în ambele aceste întîlniri să existe cîteva momente stînjenitoare pentru ruși, în ciuda eforturilor intense ale diplomației moscovite de a se prezenta ca un partener de încredere pe scena mondială. Obligate să suporte cele mai grele consecințe ale schimbărilor climatice, statele din sudul global sînt din nou victime colaterale ale unor conflicte pentru care nu poartă nici o vină.
Ucrainenii au pus la punct un program de donații menit să contribuie la limitarea efectelor în zonele cele mai afectate de suspendarea acordului. Rușii plănuiesc și ei ceva asemănător pentru a preîntîmpina riscurile reputaționale, dar adevărul este că nici unii, nici alții nu vor putea compensa în întregime pagubele. Exporturile ucrainene vor continua parțial pe Dunăre și pe la Constanța, deci ne putem aștepta la noi discuții despre infrastructura românească.
● Pe măsură ce se apropie prezidențialele din 2024, în Statele Unite se discută tot mai mult despre posibilitatea înscrierii în cursă a unui candidat al celei de-a treia căi. Ideea nu e nouă, au mai existat situații similare în trecut (Ralph Nader, Ross Perot). Tipul acesta de candidatură nu a avut niciodată în istoria modernă succes, dar, atunci cînd a fost sprijinit de o parte din establishment sau a avut suficientă recunoaștere națională, a fost suficient de influent cît să încline balanța în favoarea unuia dintre competitorii principali. Joe Biden, actualul președinte, este văzut de o parte a electoratului democrat ca fiind mult prea în vîrstă pentru încă un mandat. Asta desi, atît în privința economiei, cît și a politicii externe, performanța sa e mai degrabă decentă. Donald Trump, principalul său contracadidat, nu este nici el foarte tînăr și, dincolo de mulțimile adoratoare ale dreptcredincioșilor MAGA, are la rîndul său o problemă cu o parte a electoratului tradițional republican care îi tolerează tot mai greu excentricitățile.
O repetare a scenariului Biden-Trump (cea mai plauzibilă în acest moment) e o perspectivă pe care o parte semnificativă a societății americane nu o dorește. Problema – pentru democrați, mai ales – este că „a treia cale” îl avantajează pe Trump și îi crește semnificativ șansele de a se întoarce la Casa Albă. În goana lor spre „mai bine”, democrații riscă să piardă totul.
Posibilitatea unei reveniri a lui Trump e luată foarte în serios de The Economist, care a investigat pregătirile care se fac pentru acest scenariu. Publicația britanică a descoperit că mediile care îl sprijină pe fostul președinte au învățat lecțiile necesare. Procesul de decizie va fi probabil mult mai puțin haotic și bazat pe instinct decît în primul mandat. E în plină desfășurare un amplu proces de selecție a unor viitori membri ai administrației aleși după criteriul loialității. În primul mandat, Trump a avut necazuri serioase provocate de ceea ce el a interpretat drept rezistența funcționarilor de carieră. Numărul de numiri politice a fost mai degrabă redus și asta a permis multor instituții să funcționeze în baza inerției dobîndite în zeci de ani și mai puțin ținînd seama de programul sau de mofturile președintelui. Un al doilea episod de guvernare MAGA va însemna practic o remodelare metodică a statului american în baza principiilor America First. În acest moment, asta înseamnă o intervenție mai mare a statului în economie, reduceri de taxe și, în plan extern, izolaționism. Altfel spus, cheltuieli mai mari cu venituri mai mici pe un fond de securitate ce riscă să se degradeze accelerat. E neclar cum cred activiștii MAGA că poate funcționa așa ceva, dar cert este că se pregătesc cinic și rece pentru o astfel de guvernare.
În programul prezidențial, o atenție specială e acordată eliminării tuturor politicilor legate de schimbările climatice. Ce moment mai bun pentru astfel de idei există decît o perioadă în care recordurile de temperatură pică de la o săptămînă la alta?
Cu largul concurs al doritorilor de „mai bine”, perspectiva unui al doilea mandat Trump nu e numai plauzibilă, dar și de natură să ducă America într-o zonă care pînă acum a fost explorată exclusiv de autorii de fantezii istorico-politice.
Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ