Cafeaua americană

Publicat în Dilema Veche nr. 337 din 29 iulie - 4 august 2010
Impresii de cînd am fost dat afară jpeg

De fiecare dată cînd particip la reuniunile Adunării Parlamentare NATO, mă bucur să-l revăd pe doctorul Wladyslaw Sidorowicz. Este senator polonez, actual membru al „Platformei Civice“ şi, ceea ce mă face să îl respect infinit, fost membru marcant al „Solidarităţii“ de la înfiinţare pînă tîrziu, în 2001, cînd a decis să participe la constituirea „Platformei Civice“, alături de alţi foşti combatanţi. Cum şi de ce s-a divizat dreapta poloneză şi, mai ales, cum de mulţi dintre liderii „Solidarităţii“ de ieri – totuşi, un sindicat! – au devenit lideri ai dreptei este o discuţie pe care sper să am ocazia să o deschid la un moment dat, pentru că mi se pare că noi, românii care credem în valorile dreptei politice, avem multe de învăţat din istoria recentă şi foarte recentă a Poloniei. Revenind la prietenul meu, Wladyslaw Sidorowicz are un aer poznaş, e dispus să rîdă mult şi arată mereu un fel de bună-cuviinţă sfioasă în spatele căreia, însă, nu e greu să desluşeşti o anume tărie de caracter. Luptător anticomunist de cînd se ştie, îi este greu să spună cu precizie de cîte ori a fost arestat de poliţia politică poloneză. Îşi aminteşte doar de perioadele mai lungi de detenţie: cam un an în 1968, pe cînd era student, şi tot cam atît în 1982, sub imperiul legii marţiale. În rest, pentru că legea permitea poliţiei să reţină timp de 48 de ore pe oricine „pentru verificări“, fără nici o probă şi fără nici un control judiciar, autorităţile poloneze l-au dus pe Wladyslaw la beci şi la interogatorii în reprize de cîte două zile, fără să mai ştie nici el de cîte ori. 

Deunăzi, ne-am regăsit la Washington, într-o sală a Congresului american, pe Capitol Hill. L-am provocat de cum l-am văzut: cine ar fi crezut în 1989 că, peste 20 de ani, anonimul student român care eram eu va veni la Washington pentru a discuta împreună cu militantul „Solidarităţii“ care era el despre NATO, în calitate de parlamentari, ţările noastre fiind aliate? Îmi place să-i pun astfel de întrebări, un pic filozofice – un pic bombastice, lui Wladyslaw pentru că obţin mereu de la el un răspuns pe măsura decenţei sale. Pus pe glume, ca de obicei, mi-a povestit că cel mai simpatic lucru din viaţa sa i s-a întîmplat într-o zi din februarie 1989, cînd autorităţile comuniste poloneze au început negocieri cu „Solidaritatea“, în cadrul faimoasei Mese Rotunde. În acea zi, Wladislaw Sidorowicz era la închisoare în oraşul său, Wroclaw, într-unul din episoadele de 48 de ore pe care le-am evocat mai sus. În acea zi, a fost desemnat de Lech Walesa să reprezinte „Solidaritatea“ la subgrupul de discuţii pe probleme sociale, pe probleme de sănătate. Drept pentru care, comuniştii polonezi l-au scos imediat din închisoare, i-au dat bilet clasa I, l-au cazat la cel mai bun hotel din Varşovia şi a devenit, peste noapte, oficial. Ca în poveşti, dimineaţa era încă anchetat şi prizonier, seara devenise „ştab“. De altfel, peste un an şi ceva a şi devenit ministru al Sănătăţii. Îmi povesteşte asta cu aerul lui jucăuş, răspunzîndu-mi că, dacă i-ar fi spus cineva în februarie 1989 că va ajunge să discute în Congresul american, împreună cu aliaţii din NATO, mersul unui război în curs, la care participă efectiv trupe din Polonia şi România alături de trupe americane, i s-ar fi părut o nebunie curată. Îi spun că şi pentru mine ar fi părut cu totul neverosimil, ca o ipoteză delirantă. Dar istoria face, adesea, salturi mortale reuşite. Îmi vine imediat în minte o vorbă a lui G.K. Chesterton: viaţa este o alegorie şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi înţeleasă decît ca o parabolă. Dar nu apuc să transmit prietenului polonez citatul, că-l văd cum capătă o paloare hepatică. Gustase din cafeaua pusă la dispoziţie de organizatori. Se ştie, europenii detestă cafeaua americană. Cel puţin acesta este cazul tuturor celor pe care îi cunosc, mai puţin unul: eu. Mie îmi place la nebunie cafeaua americană şi de cîte ori spun asta într-un context european, de atîtea ori atrag priviri consternate. Mie îmi place cafeaua americană pentru că poţi să o bei la nesfîrşit. Umpli un recipient anume construit cu cafea pentru toată ziua şi sorbi din ea la tot pasul. Mie îmi place aşa. Sigur, nu are nici gustul, nici tăria, nici aroma cafelei-eveniment, care se poate găsi peste tot în Europa. Cea pe care o bei o dată sau de două ori pe zi, vreme de 10 minute, într-un mic ritual. Dar şi cafeaua americană are farmecul ei. Te însoţeşte tot timpul, nu expune inima unor palpitaţiuni dezordonate, nu cere neapărat o ţigară şi stimulează, în general, dinamica hidrică a organismului. Nu-i rău deloc! Ei bine, Wladyslaw rămîne mortificat după ce soarbe prima înghiţitură. Îl întreb ce s-a întîmplat. Zîmbeam în aşteptarea răspunsului, pentru că ştiam că va urma o tiradă împotriva cafelei americane. Dar Wladyslaw trăia ceva mai profund, ceva din specia redeşteptării memoriei involuntare proustiene, o experienţă din categoria celei pe care la madeleine i-a produs-o naratorului din Swann. „Este cea mai proastă cafea pe care am băut-o în viaţa mea. Cunosc bine acest gust. Nu ştiam de unde cunosc gustul acestei cafele. Acum mi-am amintit. Este acelaşi gust pe care îl avea cafeaua pe care ne-o dădeau în închisoare, în Polonia comunistă, în fiecare dimineaţă.“ Aş fi vrut să apăr cafeaua americană, dar ce să mai spun. În faţa unei asemenea rememorări, nu am putut decît să rîd uşor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.