Căderea imperiului economiștilor

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
În România, privește cineva viitorul? jpeg

Istoricul Norman Stone, care a murit în luna iunie, a susținut întotdeauna că studenții la Istorie trebuie să învețe limbi străine. Limbile străine permit accesul la cultura unui popor, iar cultura acestuia, la istoria lui. Istoria unui popor ne spune cum se percepe un popor pe sine însuși, dar și pe celelalte. De aceea cunoașterea limbilor ar trebuie să fie un instrument esențial din trusa tehnică a unui istoric. Ea este cheia înțelegerii trecutului și viitorului relațiilor internaționale.

Dar această credință în importanța crucială a cunoașterii limbilor străine este în declin, chiar și în rîndul istoricilor. Toate științele sociale încep, într-o măsură mai mică sau mai mare, cu aspirația către o limbă universală, capabilă să integreze acele date exacte specifice domeniului respectiv. Modelul lor de cunoaștere aspiră astfel la precizia și la universalitatea științelor naturale. Odată ce vom înțelege comportamentul uman în termenii unui principiu universal și – cel mai important – anistoric, vom putea să-l controlăm (și, desigur, să l îmbunătățim).

Nici o știință socială nu a cedat acestei tentații în mai mare măsură ca economia. Limbajul ei universal e matematica. Iar modelele sale de comportament uman nu se bazează pe observația directă, ci pe ipoteze care, dacă nu sînt scoase de-a dreptul din burtă, sînt inspirate, în mod inconștient, de mediul intelectual și politic al economiștilor. Ele formează premisele unor raționamente logice de genul: „Toate oile sînt albe, deci următoarea oaie pe care o voi întîlni va fi albă“. În limbaj economic: „Toți oamenii sînt maximizatori de utilitate raționali. De aceea, indiferent de situație, ei vor acționa în vederea maximizării utilității“. Această metodă îi conferă economiei o forță predictivă unică, mai ales prin aceea că toate utilitățile pot fi exprimate și manipulate cantitativ. De aceea economia este, în cuvintele lui Paul Samuelson, „regina științelor sociale“.

În principiu, economiștii nu resping necesitatea verificării propriilor concluzii. În acest scop, ne-am putea gîndi, cunoașterea istoriei ar fi deosebit de folositoare. Chiar este adevărat că toate oile sînt albe, în orice loc și în orice climă? Cei mai mulți economiști desconsideră însă „mărturia“ istorică, situînd-o mai degrabă în domeniul anecdotei. Ei abordează istoria dintr-un singur unghi: econometria. Trecutul este, în cel mai bun caz, un domeniu de cercetare statistică.

Economistul Robert Solow aduce o critică devastatoare tendinței de a identifica istoria economiei cu econometria, numind-o „oarbă în fața istoriei“: „Cei mai valoroși și strălucitori membri ai profesiei acționează de parcă economia e fizica societății. Există un singur model universal valabil. Nu trebuie decît aplicat. Ai putea trimite un economist din ziua de azi cu o mașină a timpului… în orice epocă, în orice loc; echipat doar cu calculatorul său personal, el ar putea demara o afacere fără ca măcar să întrebe unde și în ce epocă se află“.

Pe scurt, multe dintre modelele istorice propuse de economiști presupun că oamenii din trecut aveau, în mare, aceleași valori și motivații ca în ziua de azi. Economistul Robert Lucas, laureat al Premiului Nobel, integrează această abordare în concluzia sa logică, ce evocă „construirea unei lumi mecanice, artificiale, populate de… roboți care interacționează…, capabilă să manifeste un comportament ale cărui principale trăsături seamănă cu cele ale lumii actuale“.

Scopul economiei este să înlocuiască limbile particulare, care obstrucționează descoperirea legilor generale, cu limbajul universal al matematicii. Prin proiectul său de a conecta creierul uman direct la lume (care presupune și alte creiere), Elon Musk duce ideea roboților interactivi ai lui Lucas mai departe. Gîndurile noastre vor „socializa“ direct, fără intermedierea vreunei limbi. Cînd vei gîndi „Ușă, deschide-te!“, ușa se va deschide. Dacă economiștii visează să-L integreze pe Dumnezeu în modelele lor, utopiștii roboticii visează să inverseze căderea omului, creînd oameni cu puteri dumnezeiești.

Evident, aceasta e apoteoza unei trufii occidentale. Occidentul încă se percepe ca deținător al civilizației universale, restul lumii fiind doar un indicator de retard cultural. În Occident, autoritatea economiei s-a diminuat, dar asta nu a știrbit propensiunea Vestului de a-și exporta civilizația. „Economia bunurilor“ a fost parțial înlocuită de un angajament în sprijinul drepturilor universale ale omului, ca modalitate de a salva lumea de ea însăși, dar scopul rămîne același: a le ține celorlalți discursuri despre lipsurile lor.

Întîlnim aici un paradox. Triumful universalismului survine exact cînd puterea Vestului se clatină. Or, tocmai această putere a fost cea care a făcut ca gîndirea occidentală să pară universală. Cuceririle, nu misionarii, au propagat creștinismul în întreaga lume.

Ceea ce e valabil și pentru științele sociale occidentale, și pentru valorile Occidentului, în general. Lumea non-occidentală a adoptat modelul vestic de progres, mai ales progresul economic, deoarece voia să se elibereze de sub tutela occidentală. Ceea ce încă îi conferă economiei (o invenție vestică, de altfel) un avantaj. E un fel de fascinație a omului alb. Dar, lipsită de putere și de autoritate, această vrajă e sortită să se rupă. Lumea non-vestică va dori în continuare să imite succesul vestic, dar o va face cu mijloace proprii. Universitatea Chicago și MIT vor ceda locul unor universități din China și din India, iar țările non-occidentale vor decide singure ce valori vestice vor adopta.

Și totuși, lumea are nevoie de un „ce“ universal, care să ne ofere sentimentul unei umanități împărtășite. Marea provocare – pentru a folosi acest cuvînt supraexploatat – este să căpătăm ceea ce filozoful Thomas Nagel numea „o viziune de nicăieri“, care transcende fetișismul cultural și scientismul deopotrivă, și care nu ne obligă să alegem între acestea două. Dar asta e sarcina filozofiei, nu a economiei. 

Robert Skidelsky este membru al Camerei Lorzilor a Marii Britanii şi profesor emerit de Economie politică la Universitatea Warwick. 

© Project Syndicate, 2019
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.