Buluceală

Publicat în Dilema Veche nr. 869 din 3 - 9 decembrie 2020
„Cu bule“ jpeg

Nu e nevoie de o epidemie pentru a constata că termenii care desemnează aglomerările umane – buluceală, îmbulzeală, îngrămădeală, înghesuială, aglomerație – sînt marcați negativ. Pînă și metafora politică baie de mulțime, cu sens aparent pozitiv, este folosită mai ales ironic. Înainte de intrarea în română a cuvîntului modern aglomerație (împrumut din franceză, din secolul al XIX-lea), noțiunea era descrisă mai ales de substantive derivate de la verbe (de la a se buluci, a se îmbulzi, a se îngrămădi, a a se înghesui). Vechile cuvinte au rămas în circulație, avînd chiar un adaos de expresivitate. Dintre verbele aglomerării, cel mai neutru stilistic este probabil a (se) îngrămădi, care își extrage totuși conotația negativă din asimilarea oamenilor cu obiectele. Verbul este un derivat de la grămadă (cuvînt de origine slavă), folosit în primul rînd cu sensul „cantitate mare de obiecte, de materiale strînse ori aflate la un loc (unele peste altele)” (DEX); grămada din rugbi e o specializare metaforică tîrzie. A (se) înghesui provine din ghes, cuvînt cu etimologie incertă, avînd un sens concret – „brînci” – și altul abstract – „stimul, impuls” –, ambele actualizabile mai ales în locuțiunea a da ghes („a da o lovitură ușoară” – „a îndemna, a îmboldi”).

Cele mai interesante sînt verbele a se îmbulzi și a se buluci, cu derivatele lor îmbulzeală și buluceală. A (se) îmbulzi provine din substantivul bulz, sinonim parțial cu bulgăre și cocoloș, folosit mai ales în sfera alimentară. Etimologia este nesigură, dar în urma comparației cu albaneza unii specialiști tind să-l considere cuvînt autohton, din substratul trac. În DEX este înregistrată specializarea culinară a cuvîntului – „cocoloș de mămăligă caldă în care s-a pus brînză de oaie sau urdă” –, verificabilă și astăzi, chiar dacă restaurantele cu specific național nu mai oferă sub numele de bulz chiar un „cocoloș”. Trecerea de la sensul substantivului la cel al verbului a fost explicată de Șăineanu, în dicționarul său, ca metaforă din sfera pastorală: a îmbulzi ar fi însemnat inițial „a strecura în saci bulzii de caș”. Tudor Vianu a preluat această explicație, în Cercetarea stilului (1955), pentru a ilustra pierderea expresivității prin lexicalizare: astăzi nu mai simțim, spune el, „metafora pe care au creat-o înaintaşii noştri atunci cînd au vrut să spună că oamenii se înghesuiesc întocmai cum se adună în săculețe bulzii de caş”. Nici nu e nevoie, de fapt, de o imagine foarte concretă pentru a înțelege trecerea de la un cuvînt care desemnează ceva compact (grămadă, bulz) la verbele strîngerii la un loc.

Cele mai expresive cuvinte din sfera semantică a aglomerării sînt buluc, a se buluci și buluceală. Buluc, de la care s-a format verbul a se buluci, a trecut printr-o transformare semantică interesantă, lărgindu-și sensul: a fost împrumutat din turcă, unde e un termen militar, desemnînd o unitate de luptă. Termenul bölük are și astăzi, în turcă, sensul militar de „companie” și sensuri mai generale – „parte”, „subdiviziune”, „grup” (Redhouse 1997). La cronicarii noștri din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea termenul militar apare frecvent, dar sînt deja prezente și derivatele și extinderile păstrate pînă azi; de exemplu, în Letopisețul lui Miron Costin găsim verbul a se buluci: „săimenii să buluciia atuncea toţi la un loc în preajma curţii”, ca și folosirea adverbială a substantivului: „au mărs tot buluc leşii, apărîndu-să de tătari, pănă supt şanţuri”. În De neamul moldovenilor, Costin folosește termenul buluc ca să explice organizarea militară a armatei romane, imitată de germani: „toate bulucuri şi pintre buluc şi buluc loc deşert, să aibă loc deşchis şi alte bulucuri, slobod meidan. (...) Niciodată toate bulucurile încep războiul, ce cele tocmite în frunte şi alte bulucuri cu mare tocmeală şi meşterşug stau în paza acelora ce fac războiul”.

Ca multe alte turcisme, buluc a căpătat în română o expresivitate suplimentară, datorată formei sale sonore. Nu e de mirare că îl găsim des folosit în știrile care transmit o evaluare negativă a înghesuielii: „Turiştii au dat buluc şi au uitat de restricţiile impuse de pandemie” (adevarul.ro); „Lume buluc la moaștele Sfîntului Iosif cel Nou de la Partoș” (opiniatimisoarei.ro); „inevitabil va fi buluc și va crește riscul de infectare” (biziday.ro); „Buluc și fără măști de protecție” (cvrpress.ro), „1.800 de persoane au ieșit buluc din izolare și au năvălit” (bistritabusiness.ro). La fel de prezente sînt și derivatele sale: „Românii se bulucesc la granițe” (evz.ro), „Guvernul a interzis din pix pelerinajul la Sfînta Parascheva, dar nu știe cum să evite buluceala din anii trecuți, din Iași” (spotmedia.ro) etc.

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice (Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Criticile unui american îndrăgostit de România. „Acele creaturi cretacice cred că mai trăim sub Ceaușescu“ VIDEO
Un american a povestit pe YouTube lucrurile care le detestă la țara sa adoptivă, România. Totuși, el susține că se simte bine aici și că este îndrăgostit de România, dar nu poate închide ochii la unele probleme.
image
Dr.Vlad Ciurea, despre un obicei banal care poate ucide: „Este adevărat, mai ales dacă persoana este și hipertensivă”
Deși la prima vedere poate părea inofensivă, o ceartă între două persoane se poate încheia tragic. Emoțiile puternice și furia creează condițiile propice unei afecțiuni, care, în unele cazuri, poate fi fatală.
image
Motivele pentru care România are apartamente nelocuite. „Nu ține de vreo criză imobiliară“
Tot mai multe locuințe sunt nelocuite în marile orașe ale României, deși criza imobiliară despre care vorbesc mulți nu a sosit, cel puțin deocamdată. La mijloc ar fi vorba despre alte fenomene.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic