Blocade și blocaje

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
Bătălia cu giganții jpeg

Nava Sea Watch 3, a unei organizații umanitare germane, aflată sub pavilion olandez, a salvat, pe 12 iunie, 53 de migranți pe mare, în largul coastelor libiene. Autoritățile italiene au acceptat să primească 13 persoane. Ceilalți 42 de migranți au rămas pe vas, vreme de două săptămîni, timp în care căpitana Carola Rackete a încercat să ia legătura cu mai multe state, cu reprezentanța Comisiei Europene și cu Înaltul Comisiariat ONU pentru refugiați. Nu s-a găsit o soluție. Nimeni nu a vrut să-i primească.

Accesul în portul insulei Lampedusa era blocat: guvernul de extremă-dreaptă vrea să oprească exodul refugiaților pe teritoriul Italiei. Zile în șir, comunitatea internațională a fost paralizată. Ici și colo, cîte o declarație politică – dar nici o soluție. În cele din urmă, căpitana a decis să forțeze blocada pazei de coastă italiene și a acostat la Lampedusa, unde cei 42 de oameni salvați de pe mare au fost debarcați și conduși spre centrul de primire pentru refugiați. Carola -Rackete a fost arestată, iar nava Sea-Watch 3 a fost confiscată de autorități. Rackete riscă acum o amendă usturătoare și pînă la 10 ani de închisoare pentru forțarea blocadei, iar organizația umanitară trebuie să plătească 50.000 de euro pentru eliberarea navei confiscate. Odiseea celor 42 de pasageri nefericiți ai navei de salvare și ezitările autorităților de a interveni (ba chiar tentativa de a bloca misiunea) au trezit numeroase reacții. Cele mai multe, foarte pasionale. Pe de o parte, susținere necondiționată pentru acțiunile Carolei Rackete, pe de altă parte, condamnarea gestului ei nesăbuit de a încălca legea și de a sparge blocada autorităților. Din această polemică lipsește însă dezbaterea esențială: cea despre valorile europene. Mai ales că e vorba de o problemă recurentă. În ianuarie, aceeași navă a fost blocată în larg în condiții similare, cu 32 de migranți la bord. Aceștia au fost pînă la urmă debarcați în Malta, care i-a acceptat doar în urma unei redistribuiri între mai multe state europene.

Negoțul acesta cu viețile salvate pe mare, petrecut cînd la vedere, cînd în spatele ușilor închise, „schimbul“ acesta de oameni, transferul responsabilității pînă la disoluția ei totală, recursul la tot felul articole de legi și tratate doar pentru a nu prelua migranții salvați și aflați în pericol pun Europa în situația unui faliment rușinos în ceea ce privește umanismul. Cel mai grav în toată această poveste e, dincolo de blocada doar în aparență legală impusă de Italia asupra navelor cu migranți, criminalizarea misiunilor de salvare. Ca și cum apărarea frontierelor (de cine?) ar fi mai importantă decît protejarea vieții. Prin refuzul de a se conforma ordinului autorităților italiene, Rackete a pus în evidență tocmai acest conflict între convențiile internaționale cu privire la drepturile omului și deciziile politice de conjunctură adoptate de politicieni populiști.

Totodată, incidentul acesta nefericit arată și inerțiile și incoerențele politice – din Italia și din Europa. Ministrul de Interne Matteo Salvini acuză Europa că lasă Italia să se descurce singură cu fluxul incontrolabil de refugiați. El este susținătorul înverșunat al unui sistem funcțional de redistribuire a migranților între statele europene. Dar, în același timp, e și prietenul politic al grupului de la Vișegrad, adică al statelor care refuză categoric aplicarea acestui mecanism. Și, în timp ce 28 de state dintre cele mai prospere ale lumii, cu 500 de milioane de locuitori, încearcă să negocieze politic o soluție, o navă cu 42 de oameni la bord plutește în derivă, în căutarea unui port…

Dincolo de criza de moment, rezolvată în ultimă instanță printr-un gest radical de căpitana Rackete, rămîn șovăielile și poticnelile sistemice. Care e politica Uniunii Europene (și a statelor europene) în Africa și, în general, în zonele subdezvoltate ori de conflict de unde provin cei mai mulți migranți? Ce e de făcut pentru a stabiliza aceste regiuni? Ce poate face Europa pentru a rezolva durabil crizele umanitare aflate la originea exodului?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

calcule calculator bani salariu pensie rate bancare datorie
Asistații sociali, vizați de popririle pe venituri care vor fi impuse Guvernul pentru cei care au restanțe la stat
Guvernul vrea să pună popriri pe veniturile românilor cu restanțe la stat, inclusiv pentru impozitele și taxele locale neplătite, chiar și în cazul în care restanțierii sunt asistați social.
pensionar jpg
Ce este pensia socială și cine o poate primi
Pensia socială sau indemnizația socială pentru pensionari este un beneficiu destinat să sprijine persoanele vârstnice care nu au o pensie suficientă sau care, din diverse motive, nu au contribuit suficient la sistemul de asigurări sociale pentru a beneficia de o pensie pentru limită de vârstă.
shawarma 4029889 1280 jpg
Cine a inventat, de fapt, shaorma? Povestea celui mai iubit preparat turcesc care a cucerit lumea
Puține preparate de tip fast-food reușesc să treacă testul timpului, granițelor și culturilor la fel de spectaculos cum a făcut-o shaorma. Astăzi, o găsim peste tot – de la străzile aglomerate din București și Berlin, până la restaurante elegante din Dubai sau New York.
petrila drona jpg
Cum se vor acorda autorizațiile de construcție propuse în noul pachet de austeritate. Ce rol vor avea dronele
Ultimele propuneri din măsurile de austeritate, cele care taie posturi și salarii în cadrul reformei administrative, vizează și acordarea autorizației de construcție și verificarea cu drona a măsurătorilor imobilelor ridicate cu sau fără autorizație.
Bani castig FOTO Shutterstock jpg
Joburile în care românii simpli câștigă cât un director la stat: „Cel mai bine plătit ia 11.000 de euro pe lună, iar cel mai prost 6.000”
Româniii sunt printre europenii cu cele mai mici salarii și cu un nivel de trai scăzut, dar asta nu înseamnă că nu există conaționali care sunt plătiți regește. Iar pentru asta nu trebuie să fie fotbaliști, politicieni sau staruri de cinema.
rapid fb jpg
Calendar 21 iulie: 1969   Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună jpeg
21 iulie, ziua în care astronauții Neil Armstrong și Buzz Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună
Pe 21 iulie 1969 astronauții americani Neil Armstrong și Buzz Aldrin au pășit pentru prima dată pe Lună în cadrul misiunii Apollo 11 marcând un moment istoric în explorarea spațiului și un pas major pentru știință.
santuri colmatate (4) jfif
Cum ajung românii să-și facă rău cu mâna lor. Nepăsarea costă scump când plouă: drumuri distruse, culturi stricate și gospodării inundate
În multe comune, șanțurile de scurgere a apelor sunt înfundate cu vegetație, nămol și gunoaie. Pâraiele, la rândul lor, sunt colmatate. Așa se ajunge la situații aberante în care cursuri de apă aproape secate ajung să inunde curți și să distrugă drumuri.
Donald Trump și Vladimir Putin FOTO AFP
Trump amenință, dar Moscova nu se teme. Trei direcții ignorate | ANALIZĂ
Donald Trump a transmis un avertisment deloc subtil Kremlinului: dacă Rusia nu acceptă un acord de pace în termen de 50 de zile, se va confrunta cu „tarife secundare devastatoare”.