Bianca Andreescu și Emma Răducanu au rămas recent fără antrenori, iar carierele lor sportive, care păreau foarte promițătoare, bat pasul pe loc. E oare vreun fenomen tipic?
Sorry, cum ar zice ele, dar carierele sînt „fine, thank you”! Mai ales pentru Emma. Vreţi să ştiţi cum arată clasamentul WTA în prezent ? Nu e greu, cîteva click-uri şi gata. Vă scutesc de efort. 1) Swiatek, 2) Jabeur, 3) Pegula. Ei, dar iată cum arată ierarhia cîştigurilor pe 2022 din toate sporturile feminine: 1) Osaka, 53 mil. USD, 2) Serena, 35 mil., 3) …cucu!… Emma, scumpa de ea, cu mizilicul de 26 mil. De „coco“, vorba pieţei. Fetele ăstea joacă pe un teren mult mai mare decît 8,23 x 23,77. Şi fără fileu, dar cu o enormă plasă de siguranţă. Pierzi, cîştigi, contul se umple. Ideea e să vrăjeşti rumegătorul de poveşti şi din acel moment e ca şi cum te-ai abona la portofelul lui. Răducanu, căreia tatăl pe numele real Cătălin îi gestionează cariera ca un adevărat King Richard of Williams, schimbă antrenorii precum şosetele pentru că, în viziunea clanului, ei sînt doar consumabile. Odată stoarse de know-how îşi pierd relevanţa. O tactică ridicată în slăvi de presa oricum la picioarele noii prinţese britanico-sino-româno-canadiane, o fetiţă planetară care ne-a dat tuturor cu leşin, căci dacă n-ar fi fost ar fi trebuit inventată în lumea de azi, dată pe spate de diversitate. Numai că mecanizarea aceasta a carierei are limite. Nu e nimic robotic în actul de a însoţi un om în carieră, iar la tenis, mai mult ca în alte discipline, un antrenor trebuie să fie într-o extrem de complexă şi delicată relaţie cu sportivul său pentru a face performanţă. Emma and family produc deocamdată munţi de bani, aşa cum la un moment dat s-a întîmplat cu Kurnikova sau Eugenie Bouchard. Dacă vor continua pe drumul ăsta riscă să intre în galeria cu bizarerii glossy ale unui malaxor care le va folosi şi de care, sigur, se vor folosi, dar vor rata adevărata istorie a tenisului. Emma nu e condamnată la insignifianţă sportivă încă, dar… tic-tac, tic-tac. Cu Bianca e mai puţin simplu. Ea a suferit şi suferă de multe. E şi ea un perfect exemplu al felului în care tenisul feminin de azi se amuză în a-şi sanctifica şi apoi devora marile preotese. Aceste fete singure, trimise la luptă cu o armă care le poate da sau lua totul, sînt greu de antrenat, de condus în viaţă. Iar ele dificil îşi găsesc un ghid a cărui meserie e probabil una dintre cele mai corozive din lume. Măcar Emma şi Bianca se despart de antrenori fără chiuituri. Altele mai că şi-au luat la cozi de rachete îndrumătorii în timpul meciurilor. Circul merge, bani să fie!
