Beirut

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
Cai frumoşi jpeg

Aeroportul e murdar şi prost organizat. E o coadă imensă la vamă. Pentru a uşura viaţa europenilor, un ofiţer îi scoate din rînd pe toţi senegalezii şi îi pune, într-un mod umilitor, să aştepte după noi, ceilalţi, mai albi. Instincte vechi şi urîte: timp de cîteva secole, arabii i-au folosit pe africani drept sclavi. Cînd trec de vamă – după exact 80 de minute –, senegalezii sînt tot acolo. Marea lor majoritate sînt femei tinere. Deşi sînt 29 de grade (la 4 dimineaţa), una dintre femei poartă nişte şosete galbene, flauşate, peste care are nişte şlapi sărăcăcioşi. La fel ca în celelalte ţări ale globului – fie ele arabe sau europene –, imigranţii fac muncile cele mai nenorocite. Femeile sînt în general ţinta cea mai uşoară pentru exploatare, în special în cazul în care muncesc ca ajutoare casnice. 

Libanul este haotic, frumos, complicat şi cu discrepanţe uriaşe. Graniţa cu Siria e un coşmar: ISIS-ul şi miliţiile de tip Al-Qaeda au generat două milioane de refugiaţi. În sud, Hezbollah-ul se războieşte cu Israelul. Sărăcia din teritoriile ocupate de Hezbollah e cumplită, mai ales în comparaţie cu nivelul de trai din Beirut sau de peste graniţă. Guvernele dominate de creştini şi musulmani sunniţi nu au fost nicicînd generoase cu musulmanii şiiţi din sud. 

Puştii din Ain Arab – un sătuc din regiunea Marjeyoun – trăiesc la cîteva sute de metri de graniţa cu Israelul. Şcoală nu există în sat şi oricum foarte mulţi copii din regiune renunţă la şcoală la vîrsta de 12 ani. O bună parte dintre săteni sînt analfabeţi. Căsătoriile la 12-13 ani sînt ceva foarte obişnuit, la fel şi violenţa în familie. Frica de mine şi de soldaţii israelieni de lîngă ei restrînge mult joaca. Chiar şi aşa, viaţa lor e un paradis comparativ cu viaţa copiilor refugiaţilor sirieni.

Bekaa 

Drumul Beirut-Bekaa este spectaculos. Valea Bekaa este motorul agriculturii Libanului. Abundenţa de palate din munţi este într-o stridentă disonanţă cu corturile sărăcăcioase care împînzesc cîmpurile din Bekaa.  

Mai mult de o treime dintre cei 1,2 milioane de refugiaţi înregistraţi (restul de 800.000 preferă să nu aplice pentru statutul de refugiat) trăiesc aici. Libanezi sînt în jur de 700.000. 

Sînt 38 de grade şi umiditate foarte ridicată. Vreo 30 de puşti – mulţi dintre ei în mod evident cu vîrsta sub 10 ani – muncesc pe cîmp. Din cînd în cînd, un adult îi loveşte cu un băţ. „E mai uşor să mîni oile decît sirienii“ e o vorbă răspîndită printre fermierii din Bekaa. Copiii sînt plătiţi cu 6 dolari pentru ziua de muncă. De zece ori mai puţin decît un adult libanez. 

Trăiesc în corturi unde e la fel de cald şi de umed ca afară. Deşi stau în cîmp, interiorul corturilor este neverosimil de curat. Apa potabilă e ţinută în butoaie de plastic expuse la soare şi e – logic – fierbinte. Nu sînt frigidere. Adulţii nu au dreptul să muncească, iar puştii, în mod practic, nu au nici o şansă să fie educaţi în şcolile libaneze. Un diplomat suedez mi-a spus că, şi dacă şcolile de stat ar fi deschise în schimburi multiple, tot nu ar putea să acopere mai mult de 20% din nevoi. Refugiaţii primesc în jur de 160 de euro pe an pe cap de refugiat pentru a se întreţine – sau de 30 de ori mai puţin decît are nevoie un libanez sărac pentru a supravieţui.  

Sînt mulţi, foarte mulţi copii – undeva în jur de 40% – din totalul de peste două milioane de refugiaţi. Marea lor majoritate nu au nici măcar o şansă la un viitor acceptabil. Sărăcia abjectă îi va împinge spre cerşetorie, muncă forţată, prostituţie, droguri, criminalitate. Amestecul de ură, dezgust şi rasism cu care sînt întîmpinaţi îi va înfuria pe mulţi dintre ei pe termen mediu şi lung. Indiferenţa comunităţii internaţionale este stridentă şi ilogică; mulţi dintre copii vor deveni ţinte uşoare pentru mişcări radicale extremiste. O nouă generaţie de sinucigaşi terorişti este indirect facilitată de interesele meschine ale elitelor politice europene şi mondiale. 

Am adus cîteva zeci de tricouri primite de la UEFA şi nişte mingi de fotbal. Sînt cîţiva oameni tare buni în Geneva care ne ajută de mulţi ani. Ne jucăm pe cîmpul de lîngă corturi. E cald rău, dar copiii sînt foarte fericiţi – nu au posibilitatea să se joace mai deloc. Toţi sînt sub 10 ani, ceilalţi mai mari sînt la muncă. Marea lor majoritate sînt desculţi sau în şlapi. O să le facem rost de încălţări. Sper să reuşim să închegăm şi un fel de club unde puştii să poată să facă ceea ce ar trebui să facă orice copil la vîrsta lor: să se joace şi să înveţe. Tricourile sînt inscripţionate cu „Respect“. Ironia e năucitoare, privind retrospectiv.  

Mă întorc amărît în Beirut. Maşini superscumpe, magazine de superfiţe, un număr incredibil de femei „tunate“ cu Botox şi silicon, restaurante superelegante. Afişe uriaşe pentru epilări cu laser pentru bărbaţi. Mult gunoi ascuns în spatele clădirilor. Pene de curent la fiecare oră.

Războiul civil din Liban dintre 1975 şi 1990 a înarmat populaţia pînă în dinţi. În fiecare casă libaneză există măcar o armă. Cu aproape o jumătate din populaţie formată din refugiaţi care au trecut prin violenţe incredibile şi care sînt din ce în ce mai săraci şi neglijaţi, cu un guvern şi o organizare politică ce fac ca România să pară raiul pe pămînt, Libanul nu stă pe o bombă. Este o bombă. 

Evitarea unei noi implozii a Libanului depinde de reacţia internaţională. Pînă acum, răspunsul internaţional poate fi considerat – în cel mai bun caz – inept. 

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului şi fondator al Policy Center for Roma and Minorities. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.