Beat criță

Publicat în Dilema Veche nr. 989 din 23 martie – 29 martie 2023
„Cu bule“ jpeg

Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare. Dicționarele noastre sugerează pentru sintagma beat criță o explicație extrem de plauzibilă: în respectiva construcție, criță este un intensificator, marcă expresivă a superlativului, adverb echivalent cu foarte. Substantivul criță, împrumutat din ucraineană, cu sensul „oțel”, e un termen regional, specific pentru Moldova și mai ales pentru Bucovina. Pătrunderea și circulația mai întîi locală, în zonele de contact cu populația vorbitoare de ucraineană, arată destul de clar că termenul criță și expresia beat criță nu au cum să provină – așa cum susține o recentă explicație fantezistă, despre care am vorbit săptămîna trecută – de la un bucureștean Popa Crițu (de fapt, Crețu), patron de cîrciumă. 

În volumul apărut în 2018 (Litera C, II) din Dicționarul etimologic al limbii române (DELR) se explică, pe baza unui dicționar etimologic al limbii ucrainene, că originea îndepărtată a cuvîntului este probabil forma germană Kritzeisen, „fier acoperit cu zgură”. Un lung articol din Wikipedia evocă același traseu etimologic pentru cuvîntul ucrainean криця, care se pare că se folosea frecvent cu înțelesul „oțel” în limba mai veche. Sensul siderurgic actual al cuvîntului este echivalent cu cel al românescului lupă – „bucată de oțel buretos amestecat cu zgură, obținută prin anumite procedee metalurgice” (DEX). 

În secolul al XIX-lea, substantivul criță apărea des cu sensul „oțel” în ziare din Moldova, de exemplu în inventare de obiecte descoperite asupra hoților sau scoase la licitație: „o păreche șpori de criță cu curăle pentru botfori” (Progresul, nr. 52, 1866; șpori sînt pintenii, iar botfori – cizmele); „o pilă de criță” (Gazeta de Iași, nr. 73, 1894) etc. În aceeași perioadă sînt atestate și numeroase sensuri figurate ale cuvîntului, crița sau oțelul fiind, ca termen de comparație, un etalon al tăriei. În revista Convorbiri literare, cuvîntul este folosit de mai multe ori de poetul bucovinean Samson Bodnărescu: „N-au criță-n a lor suflet” (nr. 8, 1878); „un murg iute ca crița” (nr. 9, 1869) etc. Termenul a fost utilizat și de Vasile Alecsandri, în context solemn și metaforic – „Nepăsători de moarte, au inimă de criță” (Odă statuii lui Mihai Viteazul, 1874) – sau umoristic, atunci cînd numele personajului este înțeles greșit – „Cucoana Chirița. Slujitorul: – Cum?... Crița?” (Chirița în Iași). Crița apare și în înregistrările folclorice și în poemele în stil popular ale lui Eminescu: „mi-am ales un cal cu şeaua de aur, cu trupu de criţă, cu picioarele de ceară, cu coada de fuior” (Opere, ediția Perpessicius, VI, Călin-Nebunul, p. 337); „Vine-un zmeu în solzi de criţă cu trei capete” (p. 24, Călin Nebunul); „vede solzii, dinţii cei de criţă” (p. 55, Fata-n grădina de aur)

Dicționarul-tezaur (Dicționarul limbii române, Litera C, 1940) cuprinde mai multe expresii care conțin cuvîntul: om de crițe (capabil să rabde mult), criță la minte (sau la cap) –„ager la minte, deștept”, criță și oțel („sprinten și energic”) etc. Asocierea de sinonime totale sau parțiale e un mod de intensificare suplimentară tipic pentru oralitate; criță e întărit de oțel, dar și de fier: „Acești oameni de fier și de criță așteptau să se arunce în luptă cu marea” (Familia, 1893, nr. 42).

Chiar folosirea termenului ca superlativ al beției pare a fi destul de veche: „Iată-l criță de-ajuns, și vrea să mai beie” (E. Arghiropol, Condamnata, 1868). Crița pare o comparație destul de derutantă pentru beție, care este evocată mai adesea, în registrul colocvial-argotic, prin metafore ale stării lichide, amorfe – clei, cocă etc. Probabil că a contat în acest caz doar ideea de intensitate, deja fixată și ilustrată și de alte îmbinări de cuvinte: mînios criță (DA), „Ciobanii erau criță de harnici” (Familia, 1895, nr. 4) etc. 

Ca sinonim pentru oțelcrița apărea și într-o comparație azi mai puțin transparentă: iute ca crița – „harnic, vioi” (DA). Și varianta iute ca oțelul, păstrată în textul versificat al urării de început de an, în Sorcova, trezește unele nedumeriri vorbitorilor actuali, în măsura în care oțelul e înțeles prototipic ca nume de materie, iar iute este asociat cu senzațiile de gust. De fapt, oțelul și crița trimiteau, prin metonimii fixate în uz, la obiecte – mai exact la arme, la tăișuri, iar polisemanticul iute descria în acest context rapiditatea cu care lama de oțel poate tăia. Metonimia criță-armă (sabie) este de altfel atestată de un alt citat literar din secolul al XIX-lea: „tocită e și crița-mi în brațele-obosite” (Samson Bodnărescu, în Convorbiri literare nr. 13, 1868).

Rodica Zafiu este prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București. A publicat, între altele, volumele Limbaj și politică (Editura Universității București, 2007) și 101 cuvinte argotice(Humanitas, Colecția „Viața cuvintelor“, 2010).

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.