Bătălia cu giganții

Publicat în Dilema Veche nr. 783 din 21-27 februarie 2019
Bătălia cu giganții jpeg

Se discută, deja de multă vreme, despre noua directivă europeană a drepturilor de autor pe piața unică digitală. Era într-adevăr nevoie de o actualizare a legislației, care datează deja de două decenii. Scopul acestei directive e să-i oblige pe giganții Internetului să contribuie financiar, într-o măsură mai mare decît au făcut-o pînă acum, pentru conținuturile pe care le difuzează și de pe urma cărora obțin profit. Intenții în acest sens se găsesc deja, în diverse forme, și în legislațiile naționale ale statelor. La nivel european se caută însă un regim unitar al drepturilor de autor în era digitală și o abordare concertată. Eforturile pentru a pune la punct această directivă au început în 2016, iar negocierile s-au purtat pe numeroase fronturi. Abordările naționale diferite, lobby-ul părților implicate și cadența sesiunilor de la Bruxelles au împins aceste negocieri pînă acum, cînd ne aflăm aproape de finalul legislaturii. Iar presiunea pentru a finaliza dosarul pînă la următoarele alegeri legislative europene nu favorizează adoptarea unei soluții raționale.

Controverse stîrnesc în special două articole ale acestei directive. Unul dintre punctele sensibile e articolul 11, căruia susținătorii îi spun „clauza drepturilor vecine“, în vreme ce detractorii îl numesc „taxa pe link“. Acest articol e menit să protejeze producătorii de conținut mass-media permițîndu-le să obțină o părticică din veniturile încasate din publicitate de Google sau Facebook sau de diverși alți agregatori de informații; o remunerație „justă“, „proporțională“ pentru utilizarea conținutului – nu e nici un secret că și Google, și Facebook cîștigă fiecare peste zece miliarde de euro anual redistribuind conținutul produs de companiile de presă. Însă textul legislativ nu e constrîngător, el nu obligă platformele online să plătească din oficiu aceste „drepturi vecine“. Legea impune o negociere. Or, practica a arătat că negocierea e, de fapt, un șantaj. Și în Franța, și în Germania există deja legi care impun plata unor drepturi pentru creatorii de conținut mass-media în cazul în care giganții Internet preiau/citează/redistribuie știri. Doar că editorii care cer aceste drepturi ajung să nu mai fie citați: traficul scade, se prăbușesc și veniturile directe din publicitate. E și o problemă de context. Internetul s-a dezvoltat rapid și a creat avantajul sau, poate, iluzia unei audiențe aproape globale pentru producătorii de știri. Acest avantaj a creat însă și o dependență totală de artificiile puse la dispoziție de acești giganți ai difuzării informației. Fără citări pe Google, fără share pe Facebook, fără agregatori performanți ca Apple News sau -Google News, producătorii mass-media nu ajung decît la o fracțiune din potențialul lor. Exact în această dependență rezidă și slăbiciunea.

Și articolul 13 al acestui proiect de directivă a stîrnit numeroase controverse. Acesta prevede că, în absența unui acord cu titularii de drepturi, platformele ar trebui să pună în aplicare mecanisme automate de filtrare a conținutului postat de utilizatori astfel încît să prevină eventuale încălcări ale drepturilor de autor. Astfel, platformele trebuie să facă toate diligențele necesare ca să obțină licențele necesare pentru conținuturile culturale publicate. Evident, asta înseamnă să plătească pentru aceste drepturi. Platformele nu sînt responsabile doar pentru conținutul pe care îl postează, ci și pentru ce distribuie/publică utilizatorii lor. Asta înseamnă instalarea unor filtre (automate) de conținut. Costurile acestor mecanisme sînt mari, de ordinul zecilor de milioane de dolari. Dar nu costurile acestor programe provoacă îngrijorare, ci modul în care vor opera. De pildă, YouTube are deja un filtru de conținut. Doar că mecanismul implementat de gigantul american permite blocarea conținurilor protejate după ce au fost publicate de utilizatori în caz că s-a identificat vreo încălcare a acestor drepturi. Or, proiectul legislativ european prevede un mecanism care să funcționeze a priori. Mulți critici au atras atenția că astfel se deschide o portiță pentru cenzură. După negocieri dificile s-a ajuns la o formulare mai blîndă. Textul prevede acum că „blocarea automată [a conținutului] ar trebui să fie evitată“. De asemenea, textul directivei menționează în mod expres ca fiind exceptate citările și preluările de fragmente în scopul parodierii, satirei etc.

Pentru creatori și pentru editorii de presă adoptarea directivei ar fi, evident, o victorie. Iar faptul că în acest (aproape) război politic pe bani foarte mulți giganții Google, YouTube și Facebook au fost înfrînți nu ar trebui să ne bucure. La fel ca în multe războaie, și aici sînt multe victime colaterale. În cazul nostru, utilizatorii de Internet, cetățenii, oamenii care formează această comunitate globală fără de care n-ar exista nici nevoia de a proteja drepturile de autor, nici taxe pentru folosirea lor și nici platforme care să cîștige distribuind conținut produs de creatori. E o bătălie pentru bani din care cetățenii ies mai săraci în drepturi și cu acces restrîns la informație.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.