Balet la Kremlin
Numele lui Viktor Zubkov nu apare în complicata schemă a puterii ruse, publicată de revista Courrier International doar cu o săptămînă în urmă. Un birocrat de aparat, fără nici un fel de vizibilitate, înlocuitorul prim-ministrului Fradkov a fost scos din pălăria marelui scamator într-un planificat proces de pregătire a alegerilor parlamentare, dar în special a celor prezidenţiale de anul viitor. Biografia noului-vechi venit, aşa cum e publicată de ziarul Izvestia, e decupată parcă din materialele de propagandă sovietice: "un băiat silitor şi curăţel, nu era nici printre premiaţi, nici printre repetenţi" - îşi aminteşte profesoara lui de literatură rusă din satul Trostniki, regiunea Sverdlovsk, sat dispărut azi de pe hartă. Tînărul Zubkov a lucrat ca lăcătuş la o fabrică, pe la mijlocul anilor â60 a plecat la Institutul Agronomic din Leningrad (azi Sankt-Petersburg) şi a fost director de sovhoz (fermă de stat) timp de 17 ani. Amintirile celor care l-au cunoscut în această calitate sînt marcate de aprecieri pentru capacitatea lui de a asigura - în condiţii grele - furaj pentru vite şi conversaţie amabilă pentru mulgătoare. "E un bărbat destoinic şi nu duce paharul la ureche" - îşi amintesc colegii lui de atunci. Din 1985 începe o carieră la nivelul raionului ("era întotdeauna elegant şi foarte plăcut în dialog"). E mai puţin limpede în ce fel a ajuns din raionul Priozersk la primăria din Sankt-Petersburg, unde l-a cunoscut pe Putin. Din acest moment firele intră în umbră şi poziţia lui Zubkov la Kremlin, şef al Serviciului de urmărire a spălării banilor, nu l-a situat în lumina reflectoarelor şi nimeni nu-l dădea drept un candidat posibil la postul de preşedinte al Rusiei. Totuşi, într-o listă cu o sută de nume ale principalelor personalităţi politice, stabilită de experţi, Zubkov e la numărul 84. Din informaţiile disponibile nu reiese că ar fi fost în structurile KGB. Dar nici că n-a fost. Baletul înlocuirii fostului prim-ministru Fradkov nu a fost teribil de graţios, dar a fost precis. Deputaţii au votat masiv propunerea lui Putin: 381 de voturi pentru. La vremea lui, Putin, propus de Elţîn, avusese 233 de voturi pentru în Duma. Comparaţia este semnificativă pentru ceea ce s-ar putea numi involuţia democratică a forului legislativ. În urmă cu 7 ani, deputaţii îşi manifestau reţinerea faţă de manevrele de serai ale clanului la putere, acum acceptă fără murmur orice decizie venită de la stăpînul Putin, care susţinea într-o întîlnire cu corespondenţii străini: "M-am străduit timp de opt ani să impun puterea preşedinţiei ruse, nici nu-mi trece prin cap s-o distrug cu mîinile mele... Principala mea preocupare este să asigur stabilitatea şi sporirea prosperităţii. Şi dacă Rusia se abate de pe acest drum...". O preşedinţie puternică înseamnă un preşedinte puternic. Nici unul dintre cei cinci candidaţi prezumtivi nu dă semne de independenţă în gîndire. Ei sînt scoşi în faţă tocmai pentru că sînt foarte ascultători şi supuşi. Nu sînt excluse surprizele: s-a mai întîmplat să fie propulsaţi spre posturi decisive oameni cu pretenţii aparent modeste, iar odată ajunşi la putere s-au dovedit a fi tirani sîngeroşi. Susţinerea populară a actualului preşedinte al Rusiei (80% din populaţie) îi permite orice fel de joc şi probabil toată lumea ar răsufla uşurată dacă Putin ar găsi o modalitate cît de cît legală pentru a candida la cel de-al treilea mandat (70% ar accepta încălcarea Constituţiei). Altfel, acest joc prin care oameni fără profil de conducători alternează în posturi de conducere îi lasă lui Putin dreptul de a ţine în secret planurile lui de viitor. Se presupune că succesul candidaturii lui Zubkov, un elev niciodată premiant, va servi drept paravan pentru continuitatea la putere a clanului KGB, reprezentat de Putin. Conceptul de "democraţie suverană" elaborat de Vladislav Surkov, ideologul regimului, prevede includerea opoziţiei parlamentare în sistemul politic şi izolarea celei rămase în afara sistemului. Acest concept al Rusiei se bazează pe tradiţia istorică şi nu se dezice de experienţa URSS: controlul statului asupra sistemului energetic şi al comunicaţiilor strategice; modernizarea armatei - element central al întăririi capacităţii Rusiei de a-şi spune cuvîntul în rezolvarea problemelor privind pacea mondială şi conflictele locale. Atît timp cît preţurile petrolului şi ale gazului natural se menţin ridicate, nivelul de trai e acceptabil; oamenii sînt dispuşi să renunţe la libertatea cuvîntului, cît există libertatea de a te îmbogăţi, mai ales dacă astfel ruşii pot uita umilinţele suportate în anii â90. La Moscova, circulă sub formă de banc următoarea ştire: "Pe 14 august 2008, directorul companiei Gaz-petro-cărbune-lemn-pescuit-atomo-avia-nano-prom, Vladimir Putin, l-a primit pe preşedintele Rusiei, la cererea acestuia".