Balamalele colosului de lut

Publicat în Dilema Veche nr. 995 din 4 mai – 10 mai 2023
HCorches prel jpg

Există în psihologie ceea ce se numește „optimismul nerealist”. Nu am citit mult despre asta, decît cum îl explică Atkinson în Introducere în psihologie. Pe scurt, se referă la tendința de a minimaliza sau de a ignora riscurile pe care le presupune un anumit tip de comportament, pe considerentul că „nu mi se poate întîmpla mie”. Am discutat cu cineva, care mi-a sugerat că am putea imagina și o variantă opusă, un „pesimism nerealist”, care s-ar traduce prin tendința de a vedea doar efecte negative, fapt care poate influența inclusiv rescrierea premiselor de la care pornești în interpretarea unui fapt, în scrierea eronată a ipotezei, pentru a genera o concluzie negativă. 

Pesimismul nerealist este, dacă-l privim așa, unul dintre factorii care determină percepția sistemului educațional românesc, inclusiv la nivel de discurs oficial, de discurs legitimator al unor măsuri sau strategii. „Așa cum arată acum, învățămîntul românesc este un dezastru și va produce în continuare doar eșecuri.” Cam aceasta ar fi premisa și, în egală măsură, concluzia analizelor care au la bază pesimismul nerealist.

Citeam astăzi un articol scris de un expert educațional, cercetătorul Dacian Dolean, care mi-a provocat aceste idei. Dacian Dolean este mai tehnic în expunerea sa și, fără să vreau să reiau propriu-zis ideile sale, pentru că mi se pare important ca ceea ce el afirmă să ajungă la cît mai mulți oameni, reiau perspectiva sa, în cuvinte poate mai eseistice. 

În studiul „Raport privind nivelul de literație al elevilor din România”, publicat în 2023 de BRIO, se trag niște concluzii aproape devastatoare și profund pesimiste cu privire la stadiul în care ne aflăm, afirmîndu-se, aproape negru pe alb, că școala nu face nimic pentru îmbunătățirea nivelului de literație al populației școlare: „După finalizarea a două cicluri școlare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce privește nivelul de alfabetizare”. Altfel spus, școala este total inutilă. 

Trec peste demonstrația lui Dacian Dolean, care evidențiază modul eronat de eșantionare care a dus la concluziile din studiu și care, în termenii imaginați de mine, corespund unui pesimism nerealist, manipulator încă din stadiul de formulare a premiselor, a ipotezelor. Mi se pare însă important mai ales ceea ce evidențiază cercetătorul cu privire la aceste afirmații denigratoare în fond, și anume că sînt afirmații „total false”. Sînt perfect de acord și, mai mult, mă întreb de ce ar exista un astfel de demers cu efecte manipulatorii, chiar dacă reglajul este extrem de fin. 

În realitate, școala are un efect pozitiv semnificativ asupra literației copiilor, care nu poate fi neglijat și nici luat în derîdere. Este ca și cum am afirma că școala este total inutilă și, în ciuda unor astfel de formulări care circulă în dialogurile informale, orice om de bun-simț este conștient că nu e așa. Că ne putem dori performanțe mai ridicate, este evident. Că este important să reducem fenomenul absenteismului, care contribuie agresiv la menținerea unui grad nesatisfăcător de alfabetizare, este iar evident. Dar de aici pînă la a afirma că școala nu face nimic pentru literația copiilor este cale lungă.

Dacian Dolean crede că cei care susțin astfel de afirmații dau dovadă de o cunoaștere insuficientă. Nu vreau să speculez asupra acestei idei, pentru că mie mi se pare că este indulgentă și că, de fapt, sînt alte motive care duc la astfel de afirmații apocaliptice. 

Dar vreau să subliniez încă o dată, cum am mai făcut-o și alte dăți, că aplicarea aceasta a grilei pesimismului nerealist asupra sistemului educațional este o plagă națională. Sîntem tentați să discredităm totul, orice ni se pare lipsit de validitate, de profesionalism, de bună intenționalitate. Și, în schimb, nu oferim soluții reale, punctuale, pentru remedieri. Călcarea aceasta continuă în picioare, aparent a unui sistem instituțional, atinge, de fapt, dureros, oameni. Oameni devotați, oameni dedicați, oameni care își trăiesc viețile în slujba unor idei derivate toate din principiile educaționale. Oameni care aproape renunță, adesea, să ceară ceva pentru ei, să dorească un mai bine personal, pentru că se hrănesc în bună măsură din ceea ce dăruiesc pe scena aceasta (ca să nu folosesc clișeicul „altar”) a educației copiilor noștri. Și care o fac indiferent de politicile educaționale, de programele școlare, de schimbări de paradigme curriculare, adesea dintr-un instinct înnăscut. 

Am scris adesea despre nevoile sistemului educațional, despre lipsurile lui, despre rănile sau bolile lui, încercînd să nu fiu părtinitor, să nu menajez ceea ce mi se părea grav, să nu practic optimismul nerealist, să ofer soluții, acolo unde m-am priceput. Dar nu pot să rămîn indiferent la tăvălugul de discursuri denigratoare și anulatoare care amenință, distopic, o întreagă societate. Nu școala este cea care nu face nimic. Școala face enorm! Și rezultatele s-ar vedea mai bine dacă alte dimensiuni ale societății ar funcționa mai empatic, mai altruist, mai productiv. Dacă sărăcia s-ar diminua, dacă violența, de orice fel, s-ar ține sub control, dacă infrastructura s-ar îmbunătăți, dacă presa s-ar primeni, dacă, dacă, dacă...

Școala își face treaba – global vorbind, nu referindu-ne la situații particulare – cît de bine poate ea, într-o societate profund schismatică și îndepărtată de valorile umanului, de echilibru, de frumos, de bine. De corectitudine, de respect, de încredere, de adevăr. În fapt, poate că școala este ultimul bastion al societății în care trăim și că doar ea, prin nivelul de literație pe care îl asigură și pe care se străduiește să îl îmbunătățească, mai ține funcționale balamalele colosului de lut. 

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Sentință exemplară în cazul unui șofer care a dat intenționat cu mașina de lux peste mai mulți polițiști
Doi polițiști din Argeș au fost loviţi, cu intenție, de un șofer care s-a urcat la volan deși avea permisul de conducere suspendat. Bărbatul a pus în pericol viața agenților și a celor trei copii minori ai săi, aflați în mașină în momentul producerii incidentului.
image
image
A murit procurorul român cu cea mai mare vechime în magistratură. Încă era în activitate
Pavel Palcu, procurorul arădean cu cea mai mare vechime în magistratură din România a murit, astăzi, 15 aprilie, într-un centru de recuperare medicală din Bucureşti.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.