Axa iliberală a Dunării

Publicat în Dilema Veche nr. 1017 din 5 octombrie – 11 octombrie 2023
image

Președinta Slovaciei, Zuzana Caputova, a decis să nu mai candideze pentru un al doilea mandat. Și-a explicat decizia prin stresul provocat de crizele succesive pe care a fost obligată să le înfrunte în timpul mandatului: pandemia, războiul din Ucraina, inflația – probleme pe care le-a întîlnit aproape orice politician european aflat la putere în ultimii ani. În cazul doamnei Caputova mai e un motiv: amenințările și atacurile intense la care familia sa a fost supusă din partea unui fost premier și a suporterilor lui. 

Fostul premier are șanse să fie și viitorul premier după alegerile de săptămîna trecută. Robert Fico și partidul Smer-SSD au obținut 23%, învingînd astfel formațiunea Slovacia Progresivă din care face parte și actuala președintă. 

Caputova nu a avut de ales și i-a încredințat lui Fico sarcina formării unui nou cabinet. Liderul Smer s-a angajat să încheie negocierile în două săptămîni. Va avea de negociat cu HLAS – formațiune compusă din foști membri ai Smer – și cu un mic partid virulent pro-rus care a reușit să treacă pragul electoral deși sondajele nu îi dădeau foarte multe șanse. 

Atitudinea față de Rusia a jucat un rol major în aceste alegeri, iar rezultatul lor a făcut ca Slovacia să devină pentru o vreme cap de afiș al tuturor știrilor internaționale. Robert Fico promisese în campanie că, dacă va cîștiga, „nu va trimite nici măcar un glonț” sub formă de ajutor militar pentru ucraineni. Fraza asta, transformată aproape în manifest electoral, reprezintă o schimbare bruscă și masivă de direcție a Slovaciei care, pînă acum, fusese unul dintre cei mai loiali și relevanți suporteri ai Ucrainei. 

Nu e de mirare astfel că primul lider străin care a salutat victoria Smer a fost vecinul Viktor Orbán ale cărui poziții radicale pro-rusești fac din Ungaria un cap de pod al Kremlinului în interiorul Uniunii Europene și al NATO. Fico nu a fost felicitat însă de Zuzana Caputova, care s-a mulțumit cu un mesaj rece și cu declanșarea procedurilor constituționale pentru numirea unui nou guvern. 

Robert Fico, fostă și viitoare stea a iliberalismului european, pierduse puterea în 2018 în urma tulburărilor politice și sociale provocate de asasinarea tînărului jurnalist de investigație Jan Kuciak. O afacere clarificată doar parțial și care părea la acea vreme să măture întreaga clasă politică slovacă. Că nu a fost așa, au arătat-o alegerile de sîmbătă. Naționalist cu o perspectivă economică de stînga și suspicios cînd vine vorba de societatea civilă, minorități sexuale și străini de orice fel, Fico va deveni probabil încă o sursă de dureri de cap pentru Bruxelles, similar colegului Orbán. 

E de presupus că, măcar pentru o vreme, se va forma un fel de axă iliberală pe Dunăre din care vor face parte Slovacia, Austria și Ungaria. Iar primii care vor simți efectele vor fi probabil ucrainenii. Pe locul doi în topul victimelor colaterale va fi Bruxelles-ul, unde consensul european e o noțiune din ce în ce mai stranie. 

E un risc de contagiune? Este și este major. Urmează alegerile din Polonia și, la anul, din România. Gîndul că toate aceste state estice ar putea fi guvernate de naționaliști încruntați și semi-mesianici nu e tocmai liniștitor. Pe de altă parte, chiar și naționaliștii-izolaționiști din Est știu bine că de unii singuri vor eșua rapid și jalnic. Deci ne putem aștepta mai degrabă la un soi de tir retoric de acuzații la adresa Bruxelles-ului și/sau Americii pentru care vor fi folosite însă gloanțe oarbe. Cu toate ambițiile lor, alimentate azi de tot felul de fantasme locale, statele din Centrul și Estul european știu bine că securitatea lor depinde de NATO și prosperitatea de UE. Nu au altă cale decît cea pro-occidentală.

Strict în cazul Slovaciei, tendințele autoritariste ale lui Fico vor fi probabil cenzurate de foștii săi colegi aflați azi în HLAS, partid care s-a remarcat printr-o atitudine mai conciliantă și pro-europeană. Iar riscul de a pierde bani europeni, după modelul Ungariei, nu-i încîntă nici măcar pe naționaliști. 

România poate fi și ea tentată să intre în axa iliberală a Dunării, însă poate ar fi bine să amintim aici că Bucureștiul n-a fost niciodată parte a grupului de la Vișegrad care reunea Ungaria, Slovacia și Polonia, deși a încercat. Asta a făcut ca România să aibă un traseu european diferit, mai greoi și mai complicat, dar azi, dincolo de orice considerente politice de moment, se poate spune că se află într-o situație relativ decentă. Pe standardele curente ale democrației din regiune, România e, surprinzător cumva, în fața foștilor săi concurenți. 

Mimetismul central-european n-a prins niciodată la București. Și acesta se dovedește un lucru bun. Sigur, după cum am văzut în ultimii 30 de ani, sîntem perfect capabili să comitem greșeli majore neprovocați de nimeni. Originale ca și începuturile democrației noastre.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.

Adevarul.ro

image
Cum arată inchisoarea unde este încarcerat Cherecheș, cea mai modernă din Bavaria. Nimeni nu poate evada FOTO
Cătălin Cherecheș a fost dus de către autoritățile germane într-un penitenciar de maximă siguranță, cel mai modern din Bavaria, cu tehnologie modernă anti evadare.
image
Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 20 de ani va ajunge tractat la Curtici. Pe ce rute va circula
Primul tren electric nou, din cele 37 contractate de România cu producătorul Alstom, va ajunge în țara noastră pe 2 decembrie. Trenul se va opri la Curtici, apoi va pleca spre București.
image
„Crăciunul african” din Oltenia, pentru care s-au cheltuit sume aiuritoare. Explicația primarului: „S-o dăm pe partea de Europe Style”
O fotografie postată pe Facebook, în care, în parcul amenajat pentru Crăciun, alături de pomul de Crăciun se observă o girafă, un elefant și un tigru realizate din instalații luminoase, a stârnit mare interes. Primarul, chiar cel care a postat fotografia, a explicat cum s-a optat pentru acest decor.

HIstoria.ro

image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic
image
Muzica elitelor otomane
Muzica clasică otomană reprezintă o muzică orientală cultă, una a elitelor, practicată la Curtea sultanului otoman, cu diferite ocazii. Ea apare ca muzică de Curte a conducătorilor politici din Orientul Apropiat și Mijlociu, fiind o muzică echivalentă a muzicii simfonice din vestul Europei.
image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.