Axa Azov

Publicat în Dilema Veche nr. 771 din 29 noiembrie – 5 decembrie 2018
Salutări de la Basel jpeg

Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina se accentuează. Ucraina a decis, prin votul Parlamentului, instituirea legii marţiale. Textul hotărîrii, adoptat cu o largă majoritate, e mai puţin sever decît se preconizase iniţial. Întîi, pentru că se referă doar la o parte din teritoriu, mai exact la zonele de frontieră cu Rusia; apoi, pentru că durata este limitată la treizeci de zile. Chiar şi aşa, implicaţiile sînt grave. Instituirea legii marțiale permite mobilizarea rapidă a armatei, acordă puteri sporite instituţiilor statului şi restrînge libertăţile civile. De pildă, legea marțială interzice dreptul la demonstrații publice, poate institui cenzura în mass-media, poate obliga cetățenii la muncă în folosul comunității sau pentru apărarea statului. E o premieră: este prima dată cînd Ucraina adoptă legea marțială de la începutul conflictului dintre Ucraina și Rusia (în 2014). Numeroși parlamentari din Opoziție şi au exprimat deja îngrijorarea că situaţia poate degenera şi că, chiar şi în absenţa unor noi provocări din partea Rusiei, preşedintele ar putea cere prelungirea stării de urgenţă, ceea ce ar putea conduce la amînarea alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2019.

Tensiunile dintre Rusia şi Ucraina au izbucnit la sfîrşitul săptămînii trecute, după ce marina Rusiei a capturat trei nave ucrainene în apele sale teritoriale. Ucraina susţine că navele se deplasau de la Odessa la Mariupol, în Marea Azov, şi că a informat partea rusă în legătură cu deplasarea navelor. În plus, navele ar fi fost atacate şi avariate în timp ce părăseau zona respectivă. Rusia susţine că navele au ignorat avertismentele şi că au intrat în apele sale teritoriale fără autorizaţie. Un aparent nesemnificativ incident la frontieră, în largul Mării Negre, s-a transformat într-un conflict diplomatic şi militar complicat.

Dar cum s-a ajuns la acest conflict? De fapt, tensiunile sînt mult mai vechi. Aceste frecuşuri au devenit, prin repetiţie, o stare de normalitate. În ultimele luni, Rusia a început să inspecteze toate navele care navighează spre sau din porturile ucrainene. Aceste inspecţii au început imediat după ce Ucraina a reținut (în martie anul acesta) o navă de pescuit rusească din Crimeea. Moscova declară că verificările sînt necesare din motive de securitate, sugerînd că radicali ucraineni ar putea amenința podul de la Kerci. La rîndul său, Ucraina acuză Rusia că încearcă să ocupe Marea Azov și că subminează economia Ucrainei împiedicînd accesul la două porturi importante, Berdiansk și Mariupol. Mariupol e ultimul mare oraș din regiunea Crimeii aflat sub control ucrainean. Produsele din fier și oțel din Mariupol au reprezentat 25% din veniturile de export ale Ucrainei. O eventuală blocadă rusă ar izola acest oraș a cărui economie se bazează în principal pe comerț, transport maritim și turism. Se poate deci presupune că Rusia încearcă în mod activ să restrîngă resursele acestui oraş de importanţă vitală.

Cui îi folosește un conflict între Rusia și Ucraina? – se întreabă Die Welt. În primul rînd, lui Vladimir Putin, susține cotidianul german. Președintele rus e în scădere de popularitate după o controversată reformă a sistemului de pensii. Liderul autoritar de la Moscova are ocazia să schimbe agenda publică, să îndrepte atenția opiniei publice asupra unui subiect mult mai arzător.

Pe de altă parte, președintele ucrainean Petro Poroșenko se pregătește de campania electorală pentru un eventual al doilea mandat. Amenințarea conflictului ar stimula patriotismul ucrainenilor și i-ar oferi un avantaj suplimentar în cursa electorală, sugerează Die Welt.

Chemată de ambele state să tranşeze chestiunea, comunitatea internaţională întîrzie să dea un răspuns ferm. Evident, nimeni nu-şi doreşte un conflict deschis în Marea Neagră. Dar orice intervenţie e riscantă. E de presupus că aria sancţiunilor economice împotiva Rusiei se va extinde. Întrebarea e însă cu ce folos, de vreme ce pînă acum aceste sancţiuni, aplicate la scurt timp după invadarea Crimeii, nu au produs un efect vizibil. Marea Neagră arată, din ce în ce mai mult, ca un „lac rusesc“.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un mit spulberat. Cum îți dai seama că în apa din piscină este prea mult clor
Incidentul care a avut loc la hotelul din Olimp, în urma căruia 24 de turiști au ajuns la spital intoxicați cu clorul din piscină, se poate întâmpla oriunde și oricând, atenționează specialiștii. Există, însă, o metodă prin care ne putem da seama dacă în apă s-a deversat prae mult clor.
image
O catastrofă fără precedent ar putea avea loc chiar în timpul vieții noastre. Cât de pregătiți suntem pentru un „megadezastru”
Un megadezastru ar putea da o lovitură catastrofală de la bun început sau ar putea provoca moarte și distrugere pe scară largă, prin efecte în cascadă, avertizează, la CNN, Jeff Schlegelmilch, cercetător și director al unui centru de pregătire pentru dezastre din SUA.
image
Viața româncelor în temutele închisori de femei ale regimului comunist: „Ieşind de acolo, semănau cu nişte cadavre vii”
Mii de românce au fost aruncate în închisorile și în lagărele de muncă înființate în primii ani de comunism, în dorința regimului de a-și reduce la tăcere opozanții. În închisori ajungeau atât deținutele politic, dar și cele de drept comun, cele din urmă acuzate de comiterea unor acte imorale.

HIstoria.ro

image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni
image
De ce mergeau bogătașii ruși la Nisa?
Citirea romanului Fum, de Turgheniev, dar și reluarea prozei mele despre Rușii de la Baden Baden, au făcut să mă întreb: De ce mergeau rușii din lumea înaltă în Occident în proporție de masă? De ce nu dădeau năvală occidentalii în Rusia țaristă?