Avortul ╚Öi democra╚Ťia ├«n America

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 953 din 14 ÔÇô 20 iulie 2022
image

Orice femeie ar trebui s─â aib─â dreptul legal de a ├«ntrerupe ├«n condi╚Ťii de siguran╚Ť─â o sarcin─â pe care nu ╚Öi-o dore╚Öte ÔÇô cel pu╚Ťin, ├«nainte s─â ajung─â ├«n stadiul cel mai avansat al sarcinii, ├«n care fetusul este suficient de dezvoltat pentru a resim╚Ťi durerea. Aceasta a fost p─ârerea mea statornic─â, din momentul ├«n care am ├«nceput s─â m─â g├«ndesc la aceast─â tem─â, ca student al anilor 1960. Nici una dintre scrierile, dezbaterile ╚Öi lecturile extinse pe care le-am parcurs mai t├«rziu pe aceast─â tem─â nu mi-a oferit suficiente motive pentru a m─â r─âzg├«ndi.

╚śi totu╚Öi, ├«mi vine greu s─â nu fiu de acord cu principalul argument al majorit─â╚Ťii Cur╚Ťii Supreme a SUA, ├«n procesul Dobbs vs. Jackson WomenÔÇÖs Health Organization, prin care s-a revocat hot─âr├«rea cazului de referin╚Ť─â Roe vs. Wade din 1973, care stabilise dreptul constitu╚Ťional la avort. Acest argument ├«ncepe cu un fapt incontestabil: Constitu╚Ťia SUA nu face referire la avort, ╚Öi cu afirma╚Ťia, probabil disputabil─â, dar totu╚Öi foarte rezonabil─â, potrivit c─âreia dreptul la avort nu se reg─âse╚Öte implicit ├«n nici o dispozi╚Ťie constitu╚Ťional─â, ╚Öi nici ├«n clauza procesului echitabil din al paisprezecelea amendament.

Argumentul din spatele deciziei din cazul Roe, prin care organelor legislative statale li se retr─âgea autoritatea de a interzice avortul, s-a cl─âdit pe baze precare. Judec─âtorul Byron White avea dreptate: decizia majoritar─â ├«n cazul Roe, scria acesta ├«n opinia sa disident─â, a fost ÔÇ×un exerci╚Ťiu de putere judiciar─â brut─âÔÇŁ.

Curtea Suprem─â a exercitat aceast─â putere ├«ntr-un mod care le-a acordat femeilor americane un drept legal pe care acestea ar fi trebuit s─â-l aib─â. Cazul Roe a scutit milioane de femei de neajunsul unei sarcini nedorite sau de na╚Öterea unui copil pe care nu ├«l voiau. ╚śi a redus substan╚Ťial num─ârul deceselor ╚Öi al v─ât─âm─ârilor care aveau loc la acea vreme, c├«nd nu existau medicamente care s─â induc─â avortul ├«n mod eficient ╚Öi ├«n deplin─â siguran╚Ť─â. Femei disperate, care nu aveau acces la o modalitate sigur─â ╚Öi legal─â de a face un avort cu ajutorul personalului medical calificat, ├«ncercau s─â-l fac─â singure sau recurgeau la mamo╚Öi de ocazie, cu consecin╚Ťe de cele mai multe ori grave ╚Öi, uneori, fatale.

Dar toate acestea nu rezolv─â adev─ârata problem─â: ne dorim ca tribunalele sau organele legislative s─â ia aceste decizii? ╚śi aici ├«i dau dreptate judec─âtorului Samuel Alito, care, fiind de partea majorit─â╚Ťii ├«n cazul Dobbs, ├«l citeaz─â aprobator pe judec─âtorul Antonin Scalia; ├«n opinia acestuia, ÔÇ×permisibilitatea avortului ╚Öi limit─ârile ├«n privin╚Ťa lui trebui solu╚Ťionate la fel ca cele mai importante probleme ale democra╚Ťiei noastre: de c─âtre cet─â╚Ťenii care ├«ncerc─â s─â se conving─â unii pe al╚Ťii ╚Öi voteaz─â apoi ├«n consecin╚Ť─âÔÇŁ.

E, desigur, o anumit─â ironie ├«n faptul c─â majoritatea Cur╚Ťii Supreme declar─â a╚Öa ceva, la o zi dup─â ce abrogase o lege adoptat─â democratic ├«n statul New York, care restric╚Ťiona utilizarea armelor portabile. Curtea ar spune f─âr─â ├«ndoial─â c─â, spre deosebire de cazul avortului, Constitu╚Ťia SUA men╚Ťioneaz─â explicit c─â ÔÇ×dreptul poporului de a de╚Ťine ╚Öi purta arme nu va fi ├«ngr─âditÔÇŁ. Doar c─â aceast─â fraz─â, adesea citat─â, e precedat─â de un ra╚Ťionament potrivit c─âruia: ÔÇ×O mili╚Ťie bine or├«nduit─âÔÇŁ e necesar─â ÔÇ×pentru siguran╚Ťa unui stat liberÔÇŁ. Or, cum presupusul drept al cet─â╚Ťenilor de a purta arme nu are nimic de a face cu siguran╚Ťa SUA, o aplica╚Ťie logic─â a opiniei lui Scalia despre cum ar trebui rezolvat─â problema avortului ar fi presupus ca reglementarea regimului armelor s─â fie l─âsat─â la latitudinea proceselor democratice.

Exist─â o consecin╚Ť─â chiar mai radical─â a opiniei potrivit c─âreia tribunalele nu ar trebui s─â preia atribu╚Ťii nespecificate ├«n Constitu╚Ťie: abilitatea Cur╚Ťii Supreme de a abroga legile nu se reg─âse╚Öte ├«n Constitu╚Ťie. Abia ├«n 1803, la cincisprezece ani dup─â ratificarea Constitu╚Ťiei SUA, pre╚Öedintele Cur╚Ťii Supreme John Marshall a afirmat unilateral, ├«n cazul Marbury vs. Madison, c─â tribunalul poate stabili constitu╚Ťionalitatea legilor ╚Öi a ac╚Ťiunilor ├«ntreprinse de puterea executiv─â. Dac─â exercitarea puterii judiciare brute e un p─âcat, ├«nzestrarea tribunalului, de c─âtre Marshall, cu autoritatea de a abroga legile e p─âcatul originar al Cur╚Ťii Supreme. Cazul Marbury a transformat definitiv Bill of Rights. O declara╚Ťie la nivel de aspira╚Ťii a unor principii a devenit un document legal ÔÇô rol pentru care lipsa de claritate a limbajului ei o face pur ╚Öi simplu inadecvat─â.

Curtea Suprem─â a SUA a promulgat f─âr─â ├«ndoial─â c├«teva decizii benigne ╚Öi progresiste. Cazul Brown vs. Board of Education, ├«n care Curtea a decis ├«n unanimitate c─â segregarea rasial─â din ╚Öcolile publice ├«ncalc─â clauza de protec╚Ťie egal─â a celui de-al paisprezecelea amendament, e probabil cel mai important dintre acestea. Dar Curtea a luat de asemenea ╚Öi decizii dezastruoase, precum hot─âr├«rea judec─âtoreasc─â din faimosul caz Dred Scott, care stabilea c─â nici o persoan─â de origine african─â nu poate deveni cet─â╚Ťean SUA ╚Öi c─â sclavii care au tr─âit ├«ntr-un stat liber r─âm├«n sclavi, dac─â revin ├«ntr-un stat care nu a abolit sclavia.

Mai recent, ├«n cazul Citizens United vs. Federal Election Commission, Curtea a invalidat legile federale care ├«ngr─âdeau dona╚Ťiile politice, deschiz├«nd astfel calea, pentru corpora╚Ťii ╚Öi alte organiza╚Ťii, de a investi masiv ├«n campaniile electorale ale candida╚Ťilor sau partidelor politice favorite. Iar deciziile cu privire la armele portabile vor costa probabil ├«nc─â multe vie╚Ťi inocente.

Deciziile Cur╚Ťii Supreme s├«nt greu de revocat, chiar ╚Öi atunci c├«nd e evident c─â urm─ârile lor s├«nt c├«t se poate de nocive. ├Än cazul problemelor controversate, precum avortul sau regimul armelor, abrogarea deciziilor organelor legislative politizeaz─â tribunalele ╚Öi ├«i determin─â pe pre╚Öedin╚Ťi s─â aleag─â judec─âtori care nu s├«nt neap─ârat cei mai competen╚Ťi, dar care vor sus╚Ťine o anumit─â pozi╚Ťie ├«n privin╚Ťa avortului, a armelor sau a altor probleme sensibile.

Deciziile Cur╚Ťii cu privire la avort, la finan╚Ťarea campaniilor electorale ╚Öi la reglementarea regimului armelor ne ├«nva╚Ť─â urm─âtoarea lec╚Ťie: judec─âtorii care nu au fost ale╚Öi prin vot popular nu trebuie l─âsa╚Ťi s─â fac─â mai mult dec├«t s─â asigure aplicarea cerin╚Ťelor esen╚Ťiale ale procesului democratic. ├Än ├«ntreaga lume, organele legislative democratice au promulgat legi ale avortului la fel sau chiar mai liberale dec├«t cele americane de dinaintea revoc─ârii cazului Roe vs. Wade. Nu ar trebui s─â ne mire faptul c─â aceste democra╚Ťii au legi mult mai bune ÔÇô dec├«t, ├«n prezent, SUA ÔÇô ╚Öi ├«n privin╚Ťa finan╚Ť─ârii campaniilor electorale sau a reglement─ârii regimului armelor.

Peter Singer, profesor de Bioetic─â la Universitatea Princeton, e fondatorul organiza╚Ťiei caritabile The Life You Can Save ╚Öi autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, The Most Good You Can Do ╚Öi Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLE┼×U

Foto: Curtea Suprem─â a Statelor Unite (wikimedia commons)

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.