Avortul și democrația în America

Publicat în Dilema Veche nr. 953 din 14 – 20 iulie 2022
image

Orice femeie ar trebui să aibă dreptul legal de a întrerupe în condiții de siguranță o sarcină pe care nu și-o dorește – cel puțin, înainte să ajungă în stadiul cel mai avansat al sarcinii, în care fetusul este suficient de dezvoltat pentru a resimți durerea. Aceasta a fost părerea mea statornică, din momentul în care am început să mă gîndesc la această temă, ca student al anilor 1960. Nici una dintre scrierile, dezbaterile și lecturile extinse pe care le-am parcurs mai tîrziu pe această temă nu mi-a oferit suficiente motive pentru a mă răzgîndi.

Și totuși, îmi vine greu să nu fiu de acord cu principalul argument al majorității Curții Supreme a SUA, în procesul Dobbs vs. Jackson Women’s Health Organization, prin care s-a revocat hotărîrea cazului de referință Roe vs. Wade din 1973, care stabilise dreptul constituțional la avort. Acest argument începe cu un fapt incontestabil: Constituția SUA nu face referire la avort, și cu afirmația, probabil disputabilă, dar totuși foarte rezonabilă, potrivit căreia dreptul la avort nu se regăsește implicit în nici o dispoziție constituțională, și nici în clauza procesului echitabil din al paisprezecelea amendament.

Argumentul din spatele deciziei din cazul Roe, prin care organelor legislative statale li se retrăgea autoritatea de a interzice avortul, s-a clădit pe baze precare. Judecătorul Byron White avea dreptate: decizia majoritară în cazul Roe, scria acesta în opinia sa disidentă, a fost „un exercițiu de putere judiciară brută”.

Curtea Supremă a exercitat această putere într-un mod care le-a acordat femeilor americane un drept legal pe care acestea ar fi trebuit să-l aibă. Cazul Roe a scutit milioane de femei de neajunsul unei sarcini nedorite sau de nașterea unui copil pe care nu îl voiau. Și a redus substanțial numărul deceselor și al vătămărilor care aveau loc la acea vreme, cînd nu existau medicamente care să inducă avortul în mod eficient și în deplină siguranță. Femei disperate, care nu aveau acces la o modalitate sigură și legală de a face un avort cu ajutorul personalului medical calificat, încercau să-l facă singure sau recurgeau la mamoși de ocazie, cu consecințe de cele mai multe ori grave și, uneori, fatale.

Dar toate acestea nu rezolvă adevărata problemă: ne dorim ca tribunalele sau organele legislative să ia aceste decizii? Și aici îi dau dreptate judecătorului Samuel Alito, care, fiind de partea majorității în cazul Dobbs, îl citează aprobator pe judecătorul Antonin Scalia; în opinia acestuia, „permisibilitatea avortului și limitările în privința lui trebui soluționate la fel ca cele mai importante probleme ale democrației noastre: de către cetățenii care încercă să se convingă unii pe alții și votează apoi în consecință”.

E, desigur, o anumită ironie în faptul că majoritatea Curții Supreme declară așa ceva, la o zi după ce abrogase o lege adoptată democratic în statul New York, care restricționa utilizarea armelor portabile. Curtea ar spune fără îndoială că, spre deosebire de cazul avortului, Constituția SUA menționează explicit că „dreptul poporului de a deține și purta arme nu va fi îngrădit”. Doar că această frază, adesea citată, e precedată de un raționament potrivit căruia: „O miliție bine orînduită” e necesară „pentru siguranța unui stat liber”. Or, cum presupusul drept al cetățenilor de a purta arme nu are nimic de a face cu siguranța SUA, o aplicație logică a opiniei lui Scalia despre cum ar trebui rezolvată problema avortului ar fi presupus ca reglementarea regimului armelor să fie lăsată la latitudinea proceselor democratice.

Există o consecință chiar mai radicală a opiniei potrivit căreia tribunalele nu ar trebui să preia atribuții nespecificate în Constituție: abilitatea Curții Supreme de a abroga legile nu se regăsește în Constituție. Abia în 1803, la cincisprezece ani după ratificarea Constituției SUA, președintele Curții Supreme John Marshall a afirmat unilateral, în cazul Marbury vs. Madison, că tribunalul poate stabili constituționalitatea legilor și a acțiunilor întreprinse de puterea executivă. Dacă exercitarea puterii judiciare brute e un păcat, înzestrarea tribunalului, de către Marshall, cu autoritatea de a abroga legile e păcatul originar al Curții Supreme. Cazul Marbury a transformat definitiv Bill of Rights. O declarație la nivel de aspirații a unor principii a devenit un document legal – rol pentru care lipsa de claritate a limbajului ei o face pur și simplu inadecvată.

Curtea Supremă a SUA a promulgat fără îndoială cîteva decizii benigne și progresiste. Cazul Brown vs. Board of Education, în care Curtea a decis în unanimitate că segregarea rasială din școlile publice încalcă clauza de protecție egală a celui de-al paisprezecelea amendament, e probabil cel mai important dintre acestea. Dar Curtea a luat de asemenea și decizii dezastruoase, precum hotărîrea judecătorească din faimosul caz Dred Scott, care stabilea că nici o persoană de origine africană nu poate deveni cetățean SUA și că sclavii care au trăit într-un stat liber rămîn sclavi, dacă revin într-un stat care nu a abolit sclavia.

Mai recent, în cazul Citizens United vs. Federal Election Commission, Curtea a invalidat legile federale care îngrădeau donațiile politice, deschizînd astfel calea, pentru corporații și alte organizații, de a investi masiv în campaniile electorale ale candidaților sau partidelor politice favorite. Iar deciziile cu privire la armele portabile vor costa probabil încă multe vieți inocente.

Deciziile Curții Supreme sînt greu de revocat, chiar și atunci cînd e evident că urmările lor sînt cît se poate de nocive. În cazul problemelor controversate, precum avortul sau regimul armelor, abrogarea deciziilor organelor legislative politizează tribunalele și îi determină pe președinți să aleagă judecători care nu sînt neapărat cei mai competenți, dar care vor susține o anumită poziție în privința avortului, a armelor sau a altor probleme sensibile.

Deciziile Curții cu privire la avort, la finanțarea campaniilor electorale și la reglementarea regimului armelor ne învață următoarea lecție: judecătorii care nu au fost aleși prin vot popular nu trebuie lăsați să facă mai mult decît să asigure aplicarea cerințelor esențiale ale procesului democratic. În întreaga lume, organele legislative democratice au promulgat legi ale avortului la fel sau chiar mai liberale decît cele americane de dinaintea revocării cazului Roe vs. Wade. Nu ar trebui să ne mire faptul că aceste democrații au legi mult mai bune – decît, în prezent, SUA – și în privința finanțării campaniilor electorale sau a reglementării regimului armelor.

Peter Singer, profesor de Bioetică la Universitatea Princeton, e fondatorul organizației caritabile The Life You Can Save și autorul, printre altele, al volumelor Practical Ethics, The Life You Can Save, The Most Good You Can Do și Ethics in the Real World.

Copyright: Project Syndicate, 2022

traducere de Matei PLEŞU

Foto: Curtea Supremă a Statelor Unite (wikimedia commons)

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.