Avem nevoie de apărare antirachetă?

Publicat în Dilema Veche nr. 217 din 13 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Oficialii români sînt categorici: la summit-ul NATO, România a obţinut cel puţin o victorie - includerea în declaraţia finală a unui paragraf despre scutul antirachetă. Pînă la summit-ul de anul viitor, aliaţii trebuie să elaboreze un proiect prin care scutul american antirachetă să fie completat de un dispozitiv NATO. Scutul american, care urmează să fie instalat pînă în 2013 în Cehia şi Polonia, apără o bună parte a Europei, lăsînd însă pe dinafară Bulgaria, Grecia şi România, ţări NATO. România a scos însă în faţă argumentul indivizibilităţii securităţii aliaţilor şi a obţinut menţiunea respectivă din document. În vîltoarea summit-ului s-a vorbit puţin despre valoarea scutului antirachetă. Retorica oficială a fost una victorioasă, dar n-am aflat ce înseamnă scutul, împotriva cui ar trebui să ne apere, cît va costa şi cine va plăti. Scutul antirachetă reprezintă o dezbatere mai veche, împinsă iarăşi în actualitate de administraţia George W. Bush după 11 septembrie 2001. Ideea i-a aparţinut însă lui Ronald Reagan, care propunea în 1983 crearea unui sistem complicat de interceptare a unor eventuale proiectile inamice, cu ajutorul unor rachete care urma să fie lansate atît de la sol, cît şi din spaţiu. Proiectul se numea "războiul stelelor", după filmul care era la mare modă în acea epocă, dar a fost abandonat din mai multe motive. Era prea costisitor, cea mai mare parte a testelor eşuaseră, iar situaţia politică mondială s-a schimbat după dezmembrarea URSS (ţară din care se presupunea că ar fi venit rachetele inamice). Sistemul propus acum e de mai mică anvergură (nu vor fi plasate rachete în spaţiu, de exemplu) şi, teoretic, vizează rachete care ar putea veni din Coreea de Nord şi din Iran. Două dintre elementele scutului american antirachetă urmează să fie amplasate în state din Europa Centrală: un radar imens în Cehia şi 10 rachete interceptoare în Polonia. Intenţia americanilor a provocat iritarea ruşilor, care consideră că Statele Unite revin de fapt la proiectul de acum 25 de ani şi că sistemul antirachetă vizează tot Moscova, nicidecum Phenian-ul sau Teheranul. Discuţiile cu Moscova durează de ceva vreme, dar sînt minate de neîncredere. Acum un an, Rusia a propus o colaborare cu Washington-ul, oferind o staţie radar în Azerbaidjan. Atunci, Statele Unite au refuzat politicos. Înaintea summit-ului NATO de la Bucureşti, Washington-ul a fost însă cel care a dat de înţeles că ar putea adopta pînă la urmă radarul rusesc, nerenunţînd însă la cel din Cehia. Întîlnirea de la sfîrşitul săptămînii de la Soci dintre Vladimir Putin şi George W. Bush a arătat că s-au făcut paşi înainte, dar şi că rămîn neînţelegeri. S-ar putea să avem pînă la urmă un scut comun SUA-NATO-Rusia, deşi pare destul de greu de înţeles cum poate funcţiona un sistem în care centrul de comandă să fie în trei locuri: la Washington, Bruxelles şi Moscova. Apare şi problema costurilor: scutul american va costa aproximativ 11 miliarde de dolari. Întrebare: cît va costa scutul complementar al NATO şi cine îl va plăti? Sînt pregătite statele europene, care evită în general să suplimenteze costurile militare, să scoată din buzunar cîteva miliarde de euro pentru sistemul care va apăra doar sud-estul Europei? Cît va plăti România pentru acest dispozitiv, în condiţiile în care Bucureştiul trebuie deja să cheltuiască nu mai puţin de 15 miliarde de euro în următorii ani pentru a-şi moderniza armata? Întrebările nu se opresc aici. Cea mai importantă vizează necesitatea scutului. Sînt de fapt capabile ţări ca Iranul sau Coreea de Nord să trimită rachete pe distanţe atît de mari? Un test făcut acum doi ani de Coreea de Nord a eşuat lamentabil, racheta scufundîndu-se în mare după cîţiva kilometri. Iranul se laudă însă că a construit o rachetă care atinge ţinte aflate la 2000 de kilometri. Adevăr sau intoxicare? - greu de aflat de la o ţară care refuză orice control internaţional. Oficialii americani spun însă că nici o precauţie nu e de prisos. Problema e însă, spun alţi specialişti, că o ţară care ar fi capabilă să lanseze rachete atît de performante ar avea şi posibilitatea de a înşela interceptoarele americane. De altfel, dacă George W. Bush este un apărător necondiţionat al sistemului, la fel ca şi John Mc Cain, candidaţii democraţi la preşedinţie sînt mult mai puţin. Hillary Clinton şi-a exprimat recent "preocuparea" pentru miliardele de dolari cheltuite într-un sistem de apărare antirachetă. În acest moment, e greu de spus dacă proiectul îşi merită sau nu banii. La începutul secolului XXI însă, atentatele cele mai dramatice au fost realizate de organizaţii "nebuloase", nu de state, iar un scut antirachetă e inutil în cazul unor atacuri precum cele de la New York, Madrid sau Londra.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Marcel Ciolacu FOTO Inquam Photos  Ilona Andrei jpg
Sondaj. PSD conduce detașat, PNL, dublu față de AUR. Ce diferențe sunt față de ultimul studiu sociologic
Ultimul sondaj al CURS, realizat zilele trecute, arată că PSD se bucură de o intenție de vot de 34%, în timp ce PNL este cu zece procente în spatele social-democraților
Evgheni Prigojin FOTO Profimedia
Evgheni Prigojin, ținut în frâu cu alt interlop. „Bucătarul lui Putin“ are competitor pe „piața“ armatelor private ruse
Oficialii ruși vor să mai stăvilească influența șefului grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, finanțatorul așa-numitei armate private a lui Vladimir Putin.
barbat reflux gastric shutterstock 2039879552 jpg
Remedii la domiciliu pentru arsuri la stomac: 10 moduri de a scăpa de refluxul gastric
Arsurile la stomac se resimt în zona pieptului și apar atunci când acidul gastric se întoarce în esofag. Ele pot dura doar câteva minute sau pot provoca neplăceri și pe durate mai mari.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.