Automulţumire
Automulţumire "După două zile de congres şi zeci de discursuri, concluzia e una singură: liberalii nu mai vor nimic de la viaţă. Le este aşa de bine acum! La guvernare sînt, funcţii are toată lumea, Ťmercenarii, turnătorii şi persoanele care stau prost cu nervii» au plecat, PNL creşte în sondaje, zice Tăriceanu, şi, garantat, tot el va fi prim-ministru şi în 2008. Atîta automulţumire la un partid aflat în plin proces de sciziune, care nu creşte, ci scade în sondaje, căruia europarlamentarele îi bat la uşă şi inamicii, în coaste, este greu de găsit. Nici o umbră de îngrijorare pe feţele congresmanilor liberali, ameţiţi parcă de refrenul ŤGuvernăm bine şi răsplata electorală vine de la sine», fredonat de Tăriceanu, înainte de a fi votat. Aşa se face că nici o temă spinoasă nu a fost abordată la congresul fericirii. Cum va guverna PNL pînă în 2008, dacă îi pleacă partenerii? Cum va amortiza costurile guvernării, într-o eventuală retragere a PD? Candidează singur sau îţi caută aliaţi la alegerile generale? Cum va diminua pierderile electorale după apariţia PLD? Ce campanie va duce la scrutinul din mai pentru Parlamentul European? Fiindcă nimeni nu a pus întrebările, nu s-au auzit nici răspunsurile şi există serioase îndoieli că vreun lider liberal le-ar cunoaşte. Lipsa oricărei strategii - măcar una de supravieţuire, dacă nu de devenire - i-a determinat pe unii liberali să-l urmeze pe Theodor Stolojan. Măcar acesta are cîteva obiective, perverse, dar clare: să înlocuiască PNL şi în Alianţă, şi în Guvern, să adune resturile din partidul-mamă şi, apoi, să fuzioneze cu PD, de al cărui sprijin deja beneficiază din plin. Aşadar, acţiune şi oportunităţi! Tăriceanu are doar un ţel mărturisit: să-şi ducă pînă la capăt mandatul de premier. Un test de rezistenţă mai curînd, decît un obiectiv politic." (Rodica Ciobanu, Gândul, 15 ianuarie) ( C. G. )