Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic

Publicat în Dilema Veche nr. 955 din 28 iulie – 3 august 2022
HCorches prel jpg

În ultimele zile m-am uitat la serialul Familia Shtisel. Este un fel de sagă a unei familii de evrei hasidici din comunitatea ultraortodoxă din Ierusalim. Dincolo de multe aspecte foarte interesante pe care le afli despre această comunitate, în care normativele dogmatice sînt extrem de conservatoare, personajul meu preferat este, cum altfel, mezinul de vreo 27 de ani, Akiva. Rămas încă necăsătorit, este perceput ca fiind ratat și defect, devenind o partidă greu de asumat de către fetele din familiile bune. Pețitorii tradiționali îl prezintă ca atare și, cînd încearcă să-i găsească o parteneră, caută în aceeași categorie, a femeilor „ratate”, „defecte” (rămase necăsătorite, văduve etc.).            

Dar ce-l situează pe Akiva în această categorie? Dincolo de două logodne rupte (nu dau multe detalii, spun doar că nu i se pot imputa aceste eșecuri), este vorba despre firea și înclinațiile profesionale ale personajului. În ceea ce privește firea sa, descoperim un bărbat cu o sensibilitate mai puțin rudimentară, dezvoltată. Ceea ce societatea condamnă ca fiind o fire romantică, implicit considerată mai slabă. În ceea ce privește înclinațiile profesionale, Akiva este un artist, cu talent deosebit la pictură. Însuși tatăl său disprețuiește aceasta înclinație, considerînd că e dezonorantă, neserioasă, în ciuda dragostei evidente pe care i-o poartă fiului său.

Episodul cel mai percutant în ordinea percepției personajului de către societatea în care trăiește și de către familia sa este cel în care primește o bursă de la un magnat din afara comunității, constînd în asigurarea unui atelier de lucru și a unei sume de bani semnificative pentru un an. Fiul își invită tatăl să-l însoțească la evenimentul festiv în care-i va fi acordată bursa. La început tatăl nici nu-l ia în seamă și refuză să-l însoțească. Ulterior se răzgîndește. În discursul său (plin de emoții) de la festivitate, Akiva nu uită să-i mulțumească și tatălui său. Care se ridică de la masă, merge alături de fiu și începe și el să țină un discurs. Surpriza vine de aici, căci, dacă te-ai aștepta să fie emoționat de realizarea lui Akiva, tatăl se adresează magnatului și îi spune că e foarte frumos să susțină arta, dar că mai bine ar da niște bani pentru școala hasidică pe care el o conduce, unde se învață lucruri serioase (în context, fiind vorba, desigur, despre Tora și Talmud), nu chestii inutile, cum e arta. Firește, fiul, mai mult decît jenat și umilit, se retrage discret din prim-plan și părăsește sala.

De ce aduc în discuție acest episod? Pentru că, în fond, nu este atît de important că polarizarea se face între studiul dogmatic religios și artă (tatăl așa afirmă, că învățăturile sfinte sînt dinaintea apariției artei, ceea ce ar putea fi, totuși, ușor de contrazis), ci despre polarizarea în general a artei în raport cu educația serioasă, ca să spun așa, chiar și în societatea noastră, democratică.

Deunăzi, citeam un interviu dat de directorul unei importante unități școlare, pe care îl cunosc și îl prețuiesc în calitate de profesor de matematică și de manager. Și sînt sigur că nu și-a dat seama de doza de desconsiderare pe care o conține mesajul său, după cum sînt sigur că, în straturile sale mentale profunde, chiar așa înțelege lumea, chit că este un om bun. Dînsul, pe fondul discuțiilor despre posibilitatea ca pe viitor liceele să organizeze examene de admitere, afirma că va organiza examen la matematică, respectiv că limba și literatura română rămîn pentru liceele cu profil umanist, aducînd și argumentele că oricum prima specializare umanistă este pe locul 17 în județ, că de la clasele cu profil real poți face facultăți ca Matematica, Informatica, Dreptul chiar, în vreme ce de la cele cu profil umanist nu poți, respectiv că orientarea societății este spre aceste profesii, nu spre cele cu profil umanist.

Desigur, e mai greu de presupus că cineva care termină o clasă de filologie va merge la Medicină sau la Informatică, dar nu despre asta este vorba. Ci despre o percepție oarecum disprețuitoare a disciplinelor umaniste și cu profil artistic, despre un statut de mîna a doua acordat celor care le aleg sau care au înclinații de acest fel.

Las deoparte argumente aduse de Luminița Corneanu, spre exemplu, care într-un comentariu pe Facebook a evidențiat că există un profil al absolventului de clasa a VIII-a, un set de competențe pe care trebuie să le dețină acesta, aliniat la competențele-cheie UNESCO, după care se ghidează contemporaneitatea și care implică disciplinele umaniste cu statut egal cu al celor realiste. Mă duc însă înspre alte cîteva considerații, mai generale.

Mai întîi, dacă uităm că o națiune este coagulată mai ales în jurul unor valori care țin de dimensiunea umanistă, riscăm să ne pierdem, cu timpul, identitatea. Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele. Adică exact disciplinele umaniste. Dacă le tot tratăm ca pe niște cenușărese, recompensîndu-i derizoriu, financiar și ca recunoaștere socială, pe cei care fac din ele profesii, tratîndu-i ca ratați, ca defecți, nu facem decît să demonstrăm cît de puțin ne pasă de fibra noastră națională și identitară.

Apoi, dacă uităm că umanul este mai ales despre emoții, despre sentimente, despre percepția frumosului (estetic vorbind) și înțelegerea lui, respectiv despre crearea lui, riscăm să ne pierdem umanitatea. Fără să vreau să afirm, deloc chiar, că nu sînt implicate aici și disciplinele realiste, fără să neg rolul lor în echilibru, proporție, măsură, rezistență etc. Dar neuitînd că patrimoniul cultural universal este, totuși, în măsură egală unul al valorilor umaniste și al valorilor științelor exacte.

Tot ce va însemna noutate în viitoarele planuri educaționale despre care se vorbește acum trebuie să țină seama de aceste repere pe care am încercat să le sintetizez. Cînd vom uita de ele, vom putea să ne transformăm într-un joc PC, un simplu algoritm matematic.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.