Așteptări la Centenar

Publicat în Dilema Veche nr. 743 din 17-23 mai 2018
Salutări de la Basel jpeg

Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală a lansat ediția 2017 a Barometrului de Consum Cultural. E un instrument de lucru pentru manageri culturali și pentru administrația publică. Pe de o parte, oferă o radiografie asupra participării culturale și asupra reprezentărilor pe care cetățenii le au cu privire la infrastructura și oferta culturală; pe de altă parte, ar trebui să se constituie într-un document de referință în elaborarea politicilor culturale. Probabil că ambele dimensiuni ale acestei cercetări sînt subapreciate și, mai ales, subutilizate. Ar fi una dintre explicațiile pentru care barometrul indică, la fiecare ediție, aceleași inadecvări între așteptări și ofertă, aceleași inechități în ceea ce privește accesul la cultură, aceleași clivaje sociale… Sînt greu de urmărit aceste evoluții pe domenii distincte (consum de carte, de cinema, de teatru etc.), căci, deși metodologia e unitară, direcțiile de investigație diferă de la o ediție la alta a Barometrului; e sigur însă că distanța între marile orașe, pe de o parte, și mic-urban și rural, pe de altă parte, se accentuează. Anul acesta, cercetarea s-a concentrat pe două mari teme: Centenarul Marii Uniri şi patrimoniul cultural.

53% din respondenţi sînt interesaţi în mare şi foarte mare măsură să participe la evenimente culturale dedicate Centenarului Marii Uniri în judeţul lor, deşi 58% din respondenţi nu ştiu sau nu răspund la întrebarea ce fel de evenimente le-ar plăcea să fie organizate în localitatea lor cu această ocazie, iar 55% nu ştiu ce să răspundă sau nu răspund la întrebarea „Care e primul lucru care vă vine în minte cînd auziţi sintagma Centenarul Marii Uniri?“.

Rezultatul cercetării nu e surprinzător. E vorba, aici, în primul rînd de o problemă de comunicare a autorităților: sîntem (aproape) la jumătatea anului și nu a existat încă o pregătire a opiniei publice pentru Centenar. Dincolo de acel logo creat special pentru jubileu și care apare pe antetul multor documente emise de instituții, dincolo de cîteva emisiuni la posturile publice de radio și televiziune, nu s-a făcut mare lucru în a comunica despre subiect. În plus, tema Centenarului e parazitată de tot felul de mici conflicte legate de finanțarea evenimentelor (cu concursuri de proiecte anulate și reluate etc.). Ce să mai înțeleagă oamenii dintr-o temă oricum abstractă? Lasă că nici în școli probabil că nu s-a insistat în nici un fel asupra subiectului Marii Uniri de acum 100 de ani. Și mai spune ceva acest studiu: că românii nu sînt prea dornici să participe la evenimente comemorative (50% nu au participat niciodată la un asemenea eveniment, 47% nu așteaptă cu nerăbdare aniversarea Centenarului).

Un alt fenomen interesant relevat de ediția curentă a Barometrului se referă la identitate și la patriotism. La întrebarea „Dumneavoastră din care grup vă simţiţi că faceţi parte?“, respondenţii se identifică în primul rînd cu nivelul local (comuna sau oraşul în care locuiesc – 65%), în al doilea rînd cu nivelul judeţean (51%) şi abia în al treilea rînd cu nivelul naţional (40%). Ce se întîmplă la nivel local e mai semnificativ pentru oameni decît ce se întîmplă pe plan naţional. Revirimentul patriotismului local e semnul conservării unei diversități, al păstrării unor elemente de identitate locală. Dar și – poate – un semn al izolării comunităților locale. Această izolare ține adesea de absența infrastructurii și de incapacitatea administrativă, și ar trebui să fie un semnal pentru riscul de pauperizare.

Și ar mai fi un element constitutiv al apartenenței/mîndriei locale: patrimoniul. Identificat ca o valoare, totuși neglijat. Aproape 70% din români sînt conștienți de obiectivele de patrimoniu cultural material din localitatea lor (la nivelul orașului București sînt chiar 83%). Însă 36% nu au putut numi un obiectiv de patrimoniu. E, iarăși, o chestiune de comunicare și de educație: autoritățile fac prea puțin pentru a pune în valoare… valorile.

O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?

Adevarul.ro

image
Descoperire epocală lângă Sarmizegetusa Regia realizată cu LIDAR. Nimeni nu bănuia ce ascund munții VIDEO
Un loc plin de vestigii dacice, din Hunedoara, ascuns și neglijat complet în ultimele decenii de autorități, a fost cercetat recent de oamenii de știință, cu ajutorul tehnologiei LIDAR, iar rezultatele studiului sunt uimitoare
image
Turist amendat pentru că a urcat în Munții Piatra Craiului fără să aibă buletinul la el. De ce i-a dat dreptate judecătorul
Un turist amendat de Jandarmerie pentru că „aflându-se în Piatra Craiului, pe un traseu nemarcat, a refuzat să furnizeze date pentru stabilirea identităţii sale” a dat în judecată Jandarmeria Română.
image
Camioanele care au dus faima României în toată lumea. Povestea vehiculelor solide și fiabile, cu „atitudine“ spartană
Camioanele românești, realizate la uzinele din Brașov, au fost adaptate mereu vremurilor, cu o tehnologie de vârf și prețuri avantajoase, cucerind astfel piețele internaționale, chiar și pe cele de peste Ocean.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.