Ani șubrezi și fragili

Publicat în Dilema Veche nr. 1029 din 28 decembrie – 10 ianuarie 2023
image

Ne aflăm în acea perioadă a anului în care oamenii își fac bilanțul. Fiecare cu bilanțul lui, personal, profesional. La fel, firmele, instituțiile, sistemele. A fost un an interesant, dacă ne uităm spre sistemul educațional românesc. Cu de toate, chiar dacă, din păcate, balanța mie mi se pare că se înclină mai ales spre negativ. Să le iau și eu la enumerat, desigur, dintr-o perspectivă subiectivă și deloc exhaustivă.

2023 a fost anul marii greve. Greva din învățămînt care a generat un val enorm de solidaritate intrasistemică și de simpatie extrasistemică. Pentru prima dată după foarte mult timp s-a simțit o solidaritate nemaipomenită în interiorul sistemului și am auzit societatea empatizînd și simpatizînd profesorii. Desigur, au existat și destule voci care au contestat greva, dar, per ansamblu, societatea s-a mobilizat în susținere. A fost o grevă de la care s-a așteptat mult. Nu în sensul în care s-ar fi cerut prea mult. Ci s-a așteptat mult ca ea să aducă plusul real de imagine și de confort financiar și profesional la care au dreptul profesorii. Cine ar putea să uite imaginile acelea cu valurile de protestatari care au inundat străzile Capitalei și ale tuturor marilor orașe? A fost o grevă, întîi și întîi, pentru recucerirea demnității. O demnitate grav afectată în ultimii 30 de ani. O demnitate care ar fi putut fi recîștigată printr-un cumul de măsuri, de la cele care vizează financiarul, salariile profesorilor, pînă la cele care vizează autonomia lor profesională. Din păcate, și o spun fără nici un dubiu, greva a eșuat pe ultima sută de metri a rezistenței sale. A eșuat fără consultarea reală a membrilor, într-o înțelegere făcută de liderii de sindicat cu Guvernul, pe un mărunțiș care abia dacă înseamnă o actualizare a salariilor la nivelul inflației. Și, pînă azi, de atunci încoace, de fapt cred că a rămas iar în urma inflației. Nici vorbă despre o redimensionare cu plusvaloare. Atît s-a putut...

2023 a fost, apoi, anul în care s-a apăsat pedala pînă la fund pentru a trece noua lege a învățămîntului. A fost o ambiție de strategie națională, dar trecută, am impresia, mai ales pe buletin personal, de cei care au grăbit-o. O lege care a stat mult prea puțin în dezbatere publică, o lege care nu a cumulat cu adevărat feedback din teritoriu. Cel puțin în raport cu vechea lege, cea din 2011, cînd îmi aduc aminte cum s-au colectat propunerile din teritoriu, prin centralizări succesive și ca urmare a unor dezbateri consistente la toate nivelurile. A trecut, legea, în vacanța de vară, cînd profesorii nici nu prea mai erau foarte atenți, obosiți după turul de forță al finalului de an școlar de după grevă. Este o lege foarte controversată, dar între timp aprobată de Parlament. O lege care a adus cîteva modificări majore, ale căror efecte se vor vedea pe termen mai scurt sau mai lung. Trecerea din gimnaziu la liceu, cu două examene intercalate, Evaluarea Națională și examen de admitere, conține unul dintre marile semne de întrebare. Fără să insist prea mult, punctez doar faptul că este foarte posibil să ducă la separatism al elevilor care au acces la resurse față de cei care nu au la fel de multe. Prăpastia dintre licee foarte bune și licee foarte slabe se poate adînci. Și, apoi, să se spună despre profesorii din liceele foarte slabe că sînt incompetenți, desigur. Mai punctez, dintre modificările aduse de lege, posibilitatea de a se da bacalaureatul din disciplina Religie, personal nefiind de părere că era cazul să apară această opțiune. Mai mult, examenul de bacalaureat își multiplică numărul de probe, devenind mai complex și mai complicat. Multe alte modificări de nuanță, desigur, conține legea, unele care vizează măsuri de incluziune, de susținere a actului educațional, care sperăm să aibă efecte pozitive. Rămîne de văzut. Pînă una-alta, legea se aplică doar parțial, ea urmînd a fi implementată treptat.

2023 a fost și anul testării PISA. Care a scos la iveală un rezultat negativ, punînd reflectoarele din nou asupra sistemului educațional, acuzat și, parțial cel puțin, pe bună dreptate, de lipsă a eficienței. De eșec. De retard. Poziționarea pe penultimul loc din Europa este rușinoasă. Multe explicații s-au dat, eu însumi am formulat cîteva opinii critice, dar și de apărare. Realitatea este că rezultatul acesta trebuie să ne dea de gîndit. Dar el nu li se poate imputa, de fapt, cu precădere profesorilor. Este un cumul de factori, cu explicații în România aceea profundă a marginalității, spre care ar fi cazul să ne îndreptăm privirile mai atent, mai empatic, mai solidar și cu gesturi de acțiune concretă. Mă tem că acolo sînt, de fapt, explicațiile. Nu în școlile de top din marile orașe, care vor deveni mai de top, ca urmare a noului sistem de admitere la liceu. N-ar fi exclus ca astfel, pe viitor, rezultatele PISA să fie tot în picaj.

2023 a fost anul în care o profesoară a fost înjunghiată de elevul său și care se încheie cu un internat școlar prăbușit peste elevi, unul dintre aceștia decedînd. Aici, deja, ne aflăm pe tărîmul tragicului. Un tragic care nu are nimic măreț, însă, ca-n tragedia antică. Siguranța în școli, o problemă majoră. Atît în ce-i privește pe elevi, cît și în ce-i privește pe profesori. Dacă spațiul școlii devine unul în care să te temi, în care să privești cu frică în stînga și în dreapta, atunci chiar avem o problemă, mult mai mare sau, mai bine zis, mai de fond decît cea a rezultatelor PISA. Nu mai spun despre situația clădirilor care nu au aviz de funcționare și riscă să pună în primejdie viața celor ce se află în ele. Despre ce performanțe discutăm, cînd noi avem încă astfel de situații? Cînd nu am fost în stare să construim clădiri noi, cu funcționalități specifice unui învățămînt modern, ci ne băgăm copiii în internate care abia se țin pe la colțuri, pentru care mai și plătim chirii exorbitante altor instituții care le dețin. Poate de aici – sau și de aici – ar trebui să începem efortul de reconstrucție a unui sistem șubred și fragil.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română. Cea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.