Amintiri de puradel

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Cai frumoşi jpeg

Asta este prima mea amintire. Am fost antrenat să sting lumînări pentru primul meu tort şi exersez. Sînt cu capul lipit de geamul rece (sînt născut în decembrie) de la etajul trei al unui apartament dintr-un bloc urît în Ţiglăriei – un cartier din Caransebeş. E gri afară, iar singurul lucru interesant e focul molcom şi fumul negru care iese din cele două cauciucuri care ard la vreo 30 de metri. Suflu tare, tare şi fără prea mare succes. Mama rîde şi mă ia în braţe. Continui să suflu inutil, dar fericit. Am doi ani.  

A doua amintire. Sînt pe o iapă mare rău. Miroase bine, bine de tot, e caldă şi se mişcă într-un fel în care îmi spun că numai caii o pot face. Sînt agăţat de coama ei şi îmi place cum mă leagănă. Bordeiele, văzute de sus, de pe Reta, par şi mai mici şi cumva înfipte în pămînt. Nini, unchiu-meu, m-a pus călare pe ditamai calul, că doar sînt nepotu-său şi trebuie să călăresc, ca orice rom care se respectă cît de cît. Desigur, nu am şa sau frîie. Soarele e spre asfinţit şi Reta merge agale spre bunica şi bunicul, care stau calmi pe două scaune paradite în mijlocul drumului. Amîndoi sînt desculţi.  

A treia amintire este tot din Budrea, locul în care s-au născut mama şi toată familia ei. Sînt încălţat cu pantofi de lac negri. Am cămaşă şi pantaloni. Mama e îmbrăcată de parcă s-ar duce la aniversarea lui Iliescu – un costum urît cu spume, de femeie pioasă, dar revoluţionară. Stăm aşa, ca doi papiţoi, la poarta lui Nini. În jurul meu, verii şi vecinii sînt în puţa goală şi joacă fotbal în draci cu mingea pe care mi-au şparlit-o rapid. Nini are doar nişte pantaloni murdari pe el şi se uită cam cîş la mama, care încearcă să pară demnă şi orăşeancă. Probabil îi iese, căci Nini nu o înjură. În jurul meu se vorbeşte în ţigăneşte. Încerc şi eu, dar îmi iau rapid una după cap de la maică-mea, care zice că trebuie să fiu civilizat. Sfîrşesc prin a-mi face praf pantofii de lac jucînd fotbal la două porţi, făcute din balegă semiuscată. Mamă e furioasă, dar Nini mă apără şi nu îmi iau bătaie.  

Beau lapte direct de la ugerul caprei, dorm cu cîinele şi mă umplu de purici, îmi învineţesc curul dîndu-mă pe un sac de plastic pe dealul de lîngă casă. Ascult de văru-meu şi încerc să îmi aranjez freza rugîndu-mă de vacă să îmi lingă părul şi mă oftic pentru că nu îmi iese. Pînă la urmă, îmi pun sare în cap şi mă linge săraca vacă, spre stupoarea rudelor şi invidia puştilor. Cînd îmi e foame, bunica îmi dă nişte brînză, nişte pîine şi mă trimite în grădină să mănînc roşii. Mi-am făcut o sabie din coceni şi cînd o călăresc pe Reta îmi imaginez că mă bat cu zmei uriaşi. Învăţ să car apa cu cobiliţa şi mă simt util. Dorm pe cuptor, că doar sînt favoritul bunicii, spre invidia verilor şi a verişoarelor. Nini mă lasă să mîn boii şi să am grijă de ei, lucru care mă face să înţeleg privilegiile aristocraţiei. 

Îmi amintesc cum stăteam pe pajişte cu boii alături şi eram lipsit complet de dorinţe şi-mi amintesc de disperarea care mă cuprindea cînd trebuia să plec iarăşi la blocul urît din Caransebeş, unde taică-miu era beat şi ne făcea ţigani. De confuzia din capul meu încercînd să înţeleg diferenţele.  

Au trecut de atunci mai mult de 40 de ani. Nu m-am vindecat de încercarea de a stinge focuri, însă acum o fac mai de aproape. Cîteodată sînt gata să îmi vomit bojocii de atîta încercat. Se mai întîmplă ca, în loc să sting focurile, să le aţîţ şi să mă pîrlesc. Cînd mi-o iau prea rău îmi doresc să o aud pe mama rîzînd şi să fiu luat în braţe.   

Budrea nu s-a schimbat prea mult. Bordeiul bunicilor e tot acolo. Nini încă mai are cai. Mi se întîmplă să mă mai trezesc pe cai, cam mari, dar mă agăţ bine şi nu uit că o să trebuiască să mă dau jos.  

Încă mă iau la harţă cu tot felul de creaturi urîte şi cîteodată rîd ca un căpiat în somn, imaginîndu-mă aşa, matur, călăre pe Reta, în chiloţi şi cu sabia mea din coceni de porumb, atacînd tot felul de birocraţi sau politicieni inepţi şi aroganţi.  

Rar, dar încă mi se întîmplă ca, atunci cînd vin acasă şi asfinţeşte soarele, să mă aştept să îmi văd bunicii. Mă uit la fotografia pe care o am cu ei, mîndri în mijlocul drumului, îmbrăcaţi în hainele cele mai bune şi desculţi.  

Cîinii mei nu au purici. Le cumpăr conştiincios Frontline şi îi vaccinez. Nini crede că-s dus cu capul, dar nu comentează, căci sînt nepotu-său cel deştept care face nu ştiu ce, dar ceva important, cu gadjei din străinătate.  

Aş vrea să am o capră. Nu pe Bianca Drăguşanu, ci una de-adevăratelea. De boi e plin peste tot, e îndeajuns să deschid televizorul.  

Mama crede că ar trebui să mă îmbrac tot timpul „ca un domn“ şi consideră că, în general, mă îmbrac „ca un ţigan spoitor“. Definiţia îmbrăcatului ca „domnul“ este costum, pantofi (dacă e posibil, de lac) şi bărbierit cu maximum o oră înainte de a ieşi din casă. Papionul este semnul suprem al distincţiei. Cred că domnul Patapievici ar fi făcut-o într-adevăr fericită pe mama. I-a cumpărat lui fiu-meu un costum „de domn“ cînd avea 7 ani. L-a purtat o singură dată, pentru o fotografie. Are gena mea de ne-ielegant.  

Sînt confuz încă în privinţa diferenţelor dintre romi şi români. Mi-am imaginat un test pentru a face diferenţa clară şi rapidă pentru grupuri mari: se pune muzică, se alternează Guţă, Salam, Fuego şi Dolănescu. Cei care se strîng în hore şi chiuie pe muzica lui Fuego şi Dolănescu, care nu sînt beţi sau duşi cu capul, sînt clar români verzi. Restul, care cîntă manele şi se mişcă perfect sincronizat ca să facă în ciudă la dujmani, sînt clar romi. Problema e că marea majoritate a celor cu cetăţenie română fie sîntem nişte cizme la dans, fie ne băgăm cu entuziasm la amîndouă. 

Valeriu Nicolae este activist pentru drepturile omului şi fondator al Policy Center for Roma and Minorities. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.