America neliniștită
În ciuda unei economii robuste care a sfidat majoritatea prognozelor – reușind, pînă acum, să evite recesiunea și să mențină șomajul la un nivel scăzut –, americanii par să fie tot mai neliniștiți. O vastă majoritate, care nu crede că situația bună din prezent e de durată, consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. În plus, America se confruntă, pare-se, cu cea mai complexă și periculoasă situație geopolitică de la căderea Zidului Berlinului.
Chiar dacă miza este atît de mare, țara se îndreaptă spre o cursă electorală pentru președinție între un candidat care a fost inculpat pentru mai multe delicte grave și un președinte în funcție care pătimește în urma suspiciunii de corupție care planează în jurul afacerilor din străinătate ale fiului său. Scandalul e, fără îndoială, o parte inerentă a politicii americane. Președintele Richard Nixon și-a dat demisia pentru a evita să fie destituit și demis din funcție în urma scandalului Watergate, iar Bill Clinton și Donald Trump au fost destituiți amîndoi (dar fără să fie condamnați de către Senatul SUA). Cu toate acestea, învrăjbirea politică din ziua de azi pare să fi atins cote de o intensitate nemaiîntîlnită – și continuă să crească.
Ca să fie și mai rău, probleme naționale de importanță vitală rămîn fără răspuns, iar puterea economică viitoare a Americii și influența ei geopolitică se confruntă cu noi riscuri majore. Țara are o datorie publică exorbitantă, iar perspectivele bugetare indică deficite uriașe oriunde te-ai uita. Asigurările sociale și cele de sănătate (Medicare) se îndreaptă spre insolvență. Iar SUA trebuie să-și consolideze de urgență armata și alianțele, pentru a contracara capacitățile în creștere ale adversarilor actuali și potențiali.
În plus, SUA au nevoie de reforme care să atenueze riscurile climatice și care să nu fie doar rezonabile, ci și capabile să reziste unei schimbări de putere între partide. Factorii de decizie politică trebuie să recîștige controlul asupra granițelor sudice și să adopte o reformă a imigrației bazată pe merite. Și trebuie să mențină o economie de piață dinamică, reducînd dependența de intervențiile fiscale și monetare „temporare”. Dacă următorul președinte nu va fi un conducător puternic și nu va practica o politică de bun-simț, SUA vor continua să devieze în direcția unor crize fiscale, economice și, eventual, militare cu ramificații globale.
Cu ocazia aniversării adoptării „Legii reducerii inflației” (Inflation Reduction Act – IRA), președintele SUA Joe Biden a preamărit presupusele beneficii ale politicilor sale (chiar dacă a admis că IRA e o denumire nepotrivită). Și totuși, o majoritate a alegătorilor independenți – care reprezintă astăzi un procent record de 49% din electorat – consideră că politicile sale au înrăutățit situația.
Și au motive întemeiate să creadă asta. Cu cheltuieli guvernamentale excesive, finanțate din deficit, în contextul unei economii care se apropie deja de gradul maxim de ocupare a forței de muncă, politica economică denumită „Bidenomics” a avut o contribuție decisivă la ceea ce a devenit cea mai severă inflație de la începutul anilor 1980 încoace. Deși creșterea prețurilor s-a mai temperat, inflația de bază (care exclude prețurile alimentelor și ale energiei) depășește considerabil ținta de 2% stabilită de Rezerva Federală a SUA. În plus, alegătorii știu că Biden și-a dorit cheltuieli publice în valoare de bilioane de dolari, mai mari decît a reușit să obțină, și că va face presiuni pentru creșterea cheltuielilor, dacă va obține un al doilea mandat.
Nemulțumirea Americii nu se rezumă doar la prejudiciile pe care inflația ridicată le-a adus bugetelor familiale. În timpul primelor 20 de luni ale mandatului lui Biden, numărul imigranților ilegali a explodat la peste cinci milioane, mulți dintre ei primind doar o citație care îi convoca să compară, într-un viitor îndepărtat, la o audiere pentru dreptul de azil. Marile orașe „progresiste” au fost devastate de criminalitate în așa măsură, încît oamenii și companiile au ales fuga. Neajunsul uriaș provocat de închiderea școlilor în timpul pandemiei continuă să facă ravagii, cu rezultate devastatoare mai ales pentru elevii deja defavorizați.
Spre dezamăgirea celor mai mulți alegători, alegerile prezidențiale din 2024 vor fi, se pare, un meci-revanșă între Biden și predecesorul său Donald Trump – doi candidați cu cote de popularitate scăzute, care stîrnesc sentimente negative în rîndul electoratului. Nu numai vîrsta lui Biden ridică întrebări cu privire la capacitatea lui de a conduce încă patru ani; votanții sînt dezgustați și de scandalul din jurul afacerilor din străinătate și evaziunii fiscale ale lui Hunter Biden, precum și de încercarea lui Joe Biden de a obține un acord de imunitate preferențial pentru propriul fiu.
Există de asemenea tot mai multe dovezi că, în timp ce era vicepreședinte în administrația Barack Obama, Biden l-a ajutat sau a închis un ochi în privința traficului de influență practicat de fiul său: pentru aceste eforturi, nouă dintre membrii familiei sale ar fi încasat plăți de la cetățeni străini. Într-un sondaj recent CNN, o jumătate dintre respondenți au considerat comportamentul lui Biden din acea perioadă ca fiind ilegal (42%) sau imoral (18%), și că acesta a acționat neadecvat pe parcursul anchetării fiului său.
Problemele lui Trump sînt cu mult mai grave – atît juridic, cît și politic. Potrivit unui recent sondaj Fox News, o majoritate a respondenților sînt de părere că acesta a comis acte ilegale (chiar dacă o majoritate a republicanilor consideră că modul în care a fost tratat de Departamentul de Justiție a fost motivat și de politici partizane). Confruntat cu patru inculpări distincte – însumînd 91 de acuzații –, fostul președinte va fi supus procedurilor judiciare pe întreaga durată a alegerilor primare republicane și a alegerilor din noiembrie următor.
Multe dintre acuzațiile împotriva lui Trump – atît la nivel federal, cît și în statul Georgia – se bazează pe teorii juridice slabe sau refutate anterior, unele dintre ele putînd fi anulate în apel. Alte acuzații însă, precum cea de obstrucționare a justiției cu privire la documentele secrete de la proprietatea sa Mar-a-Lago, se află pe un teren solid. Între timp, Trump și susținătorii săi continuă să pretindă în mod fals că alegerile din 2020 au fost furate.
În ciuda acestor poveri, Trump e favoritul nominalizării republicanilor pentru alegerile din 2024 și se află la egalitate cu Biden, în eventualitatea unui duel electoral pentru alegerile generale. Ceea ce ne oferă o multitudine de scenarii plauzibile. Mai întîi, Trump ar putea să obțină nominalizarea republicanilor, dar să piardă alegerile generale și să dea vina pe „falsele” sale probleme judiciare. Dacă vreuna dintre acuzațiile care i se aduc va fi ulterior anulată în apel, afirmațiile sale și-ar putea găsi ecoul în rîndul multor votanți.
O altă posibilitate ar fi ca Trump să revină la Casa Albă și să se autograțieze – sau s-ar putea să apară mai multe dovezi care să pună plățile din străinătate într-o legătură directă cu Biden. În ambele scenarii, Biden sau Trump se vor afla în situația de a încerca să guverneze o țară mai divizată chiar decît în momentul de față.
America are nevoie de un conducător de talia unor Harry Truman, Ronald Reagan sau George H.W. Bush. Ei au atacat probleme majore, precum făurirea ordinii internaționale după cel de-al Doilea Război Mondial; au stopat inflația, au reconstruit armata, au gestionat cu abilitate finalul Războiului Rece – inclusiv reunificarea Germaniei sub auspiciile NATO – și au cîștigat, în același timp, primul război din Irak (singurul război cald pe care America l-a cîștigat după al Doilea Război Mondial). Dacă americanii sînt neliniștiți, unul dintre motive ar putea fi că se întreabă dacă un astfel de lider se va ivi din nou.
Michael J. Boskin, profesor de Economie la Universitatea Stanford și Senior Fellow la Hoover Institution, a fost președinte al George H.W. Bush Council of Economic Advisers între 1989 și 1993.
Copyright: Project Syndicate, 2023
traducere de Matei PLEŞU
