Am înnebunit cu toţii

Publicat în Dilema Veche nr. 206 din 26 Ian 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Dou─â c─âr┼úi ap─ârute ├«n America ├«n 2007 vorbesc despre un fenomen ├«ngrijor─âtor*. St─âri sau tr─âs─âturi precum triste┼úea, melancolia, timiditatea, ru┼činea, u┼čoara anxietate, enervarea trec─âtoare ┼či obi┼čnuit─â au devenit, ├«n ultimii 25-30 de ani, patologii ┼či se trateaz─â cu medicamente. Totul a pornit, pare-se, de la modificarea, ├«n 1980, a bibliei psihiatrilor occidentali, The Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders . ├Än spatele u┼čilor ├«nchise, cei mai importan┼úi medici psihiatri ai Americii s-au reunit ├«n a doua jum─âtate a anilor ├ó┬Ç┬Ö70 ┼či au decis modificarea acestui manual, care a devenit, peste noapte, dintr-o bro┼čur─â, un tom de peste 500 de pagini. Mul┼úi cunosc─âtori consider─â c─â manualul ├«nsu┼či a luat-o razna. Din c├«te v─âd, exist─â o critic─â tot mai consistent─â din partea exper┼úilor la adresa multor patologii cuprinse ├«n acest manual, care cre┼čte f─âr─â oprire. Exist─â descrip┼úii foarte vagi ale simptomelor unor boli mai degrab─â inventate ├«n ton cu Zeitgeist-ul ┼či tot mai pu┼úine argumente pentru care o anumit─â condi┼úie psihic─â trebuie considerat─â patologic─â. Cu alte cuvinte, tot mai multe etichet─âri ┼či tot mai pu┼úine explica┼úii. Cauzele acestei infla┼úii necontrolate de psihopatologii merit─â investigate. Ce s-a ├«nt├«mplat cu noi? Cum de ceea ce era doar un temperament introvert acum 50 de ani a ajuns, ast─âzi, s─â fie o afec┼úiune denumit─â avoidant personality disorder? Conspira┼úioni┼čtii vor vedea, cred, semne clare ale ac┼úiunii concertate a marilor concerne de medicamente, dac─â nu chiar vreo ocult─â mondial─â care domin─â ├«ntreaga planet─â prin abila manipulare a transform─ârii civiliza┼úiei ├«ntr-un uria┼č ospiciu. Dincolo de problemele din stricta specialitate ┼či pe care nu le abordez din motive evidente - nu am nici o preg─âtire ├«n domeniul psihiatriei - apare o chestiune cu detent─â mai ampl─â la care, cred, trebuie s─â reflect─âm cu to┼úii. Exist─â un model social al fericirii ┼či al pozitivit─â┼úii radicale care se impune tot mai tare, cu vigoare de norm─â. Orice nu m─ârturise┼čte fericirea ┼či buna dispozi┼úie este nu numai e┼čec, ci, iat─â, ┼či patologie. Merit─â s─â reflect─âm, chiar ┼či pe scurt, la sursele acestei fericiri impuse. De unde vine? Mai exact, de unde ne vine? Schi┼úez, rapid, dou─â explica┼úii posibile. Prima ar fi c─â sporirea ├«n ritm uluitor a confortului vie┼úii de zi cu zi a occidentalului induce sentimentul c─â utopia se realizeaz─â. Mai exact, tr─âind din ce ├«n ce mai bine ┼či din ce ├«n ce mai mult - situa┼úia aceasta e evident─â ├«n Occidentul postbelic - oamenilor li se pare natural s─â fie ┼či din ce ├«n ce mai ferici┼úi. Tot ceea ce este, ├«n general, perceput ca fiind antinomic fericirii, bucuriei perpetue, este ostracizat. Astfel, ├«ntr-o lume ├«n care nimic din condi┼úiile materiale ale fericirii nu lipse┼čte, apare ca fiind anormal individul care nu reac┼úioneaz─â prin a fi fericit. A doua explica┼úie, legat─â de prima, vine din ├«ndr─âgostirea (adic─â anihilarea oric─ârei tres─âriri critice) genera┼úiilor intelectuale postmarxiste de teoria alien─ârii. La Marx ┼či la urma┼čii s─âi, tot mai mul┼úi pe m─âsur─â ce realitatea desemnat─â de capitalism, democra┼úie pluripartid─â ┼či stat de drept devine tot mai victorioas─â (ce paradox!), alienarea este efectul devastator al capitalismului asupra omului. Nu voi detalia sensurile ┼či mecanismele alien─ârii la Marx, mai ales din motive de spa┼úiu. Dar trebuie subliniat c─â teoria alien─ârii, ├«nstr─âinarea omului de propria esen┼ú─â, imposibilitatea autorealiz─ârii pentru c─â, ├«n capitalism, orice ac┼úiune ├«nceteaz─â s─â mai fie "pentru sine" ceea ce este "├«n sine" (de aici, ruptura care alieneaz─â), este una dintre cele mai pre┼úioase ┼či mai voluptuos asumate mo┼čteniri ale marxismului. Ei bine, lupta ├«mpotriva alien─ârii a devenit o lupt─â cu capitalismul, c─âci sf├«r┼čitul alien─ârii ├«nseamn─â trezirea proletariatului la acea con┼čtiin┼ú─â de sine care ├«l va pune, imediat, ├«n stare revolu┼úionar─â pentru a aduce paradisul comunist pe lume. Sigur, lupta cu alienarea este o lupt─â ├«mpotriva efectului, ┼či nu a cauzei. Dar o asemenea g├«ndire este inacceptabil─â pentru marxi┼čtii de toate epocile, c─âci capitalismul, du┼čmanul de moarte, este at├«t de r─âu, ├«nc├«t esen┼úa sa se reg─âse┼čte ├«n toate efectele sale. A┼čadar, lupt├«nd cu unul dintre efectele sale, lup┼úi cu capitalismul. Dac─â orice ├«n afara fericirii este alienare, atunci orice ├«n afara fericirii este capitalism. ├Än fond, diferen┼úa dintre capitalism ┼či comunism este aceea c─â primul promite condi┼úiile ca fiecare s─â-┼či poat─â c─âuta ┼či, eventual, g─âsi fericirea, ├«n vreme ce al doilea promite fericirea ├«ns─â┼či. ├Än capitalism, e perfect normal s─â ratezi fericirea. ├Än comunism, e imposibil. De aceea, revolta reparatorilor de suflete contemporane ├«mpotriva nefericirii ├«n orice form─â de manifestare a ei este transpunerea revoltei intelectualilor de st├«nga ├«mpotriva capitalismului care are marea problem─â de a face fericirea imposibil─â pentru c─â alieneaz─â. Mi se pare c─â invazia de medicamente ┼či lungirea p├«n─â la absurd a listei de boli/anomalii ale min┼úii sau sufletului nu este nicidecum o victorie a capitalismului ci, mai cur├«nd, o victorie ├«mpotriva sa. Este parte a victoriei culturale a st├«ngii, c─âci, a┼ča dup─â cum spunea cineva acum mai bine de un deceniu, sf├«r┼čitul r─âzboiului rece a consacrat victoria dreptei, din punct de vedere economic, a st├«ngii, din punct de vedere cultural ┼či a centrului, din punct de vedere politic. * Shyness: How Normal Behavior Became a Sickness de Christopher Lane, ap─ârut─â la Yale University Press, ┼či The Loss of Sadness: How Psychiatry Transformed Normal Sorrow into Depressive Disorder de Allan Horwitz ┼či Jerome Wakefield, ap─ârut─â la Oxford University Press. ├Än aceast─â lun─â, va ap─ârea ┼či o a treia carte care atinge subiectul: Against Happiness: In Praise of Melancholy de Eric Wilson, la Farrar, Straus & Giroux.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.