Am dat și bacalaureatul acesta

Publicat în Dilema Veche nr. 847 din 2 - 8 iulie 2020
Fascinații profesorale jpeg

S-a încheiat și ediția de vară a bacalaureatului 2020, prilej bun și necesar pentru a mai discuta încă o dată despre evaluare, despre evaluatori și, în general, despre viziunea acestora, atît în calitate de profesori la clasă, cît și în calitate de evaluatori la examenele naționale.

Îmi bazez acest text pe cîteva observații personale și pe discuții avute cu Monica Halaszi, profesoară de limba și literatura română la rîndul ei. Pornesc de la faptul că subiectul la limba și literatura română a fost, după părerea mea, extrem de generos. Nu atît de generos încît să treacă oricine, pînă la urmă nici nu e acesta scopul unui examen național, dar suficient de generos încît să permită obținerea unei note decente oricărui elev cu minime competențe de comprehensiune a unui text și cu sumare cunoștințe de literatură.

O primă observație pe care vreau să o fac este cu privire la inflamarea unor voci înainte de examen, care manifestau îngrijorare față de sastisirea elevilor cu „viziunea despre lume”, voci care exprimau speranța (mascînd o acuză) că anul acesta nu va mai veni din așa ceva. Ei bine, sînt foarte mulți ani de cînd nu mai există această formulare în structura subiectului. Îngrijorare inutilă, inactuală și, desigur, infirmată de subiect.

A doua observație pe care vreau să o fac este legată de prima parte a primului subiect, I.A. Acesta presupune un text nonliterar sau de graniță la prima vedere, iar cerințele vizează comprehensiunea acestuia și sumare interpretări ale lui. Din capul locului trebuie să subliniez faptul că subiectul este o întrebare structurată, tip de item care presupune o succesiune de cerințe gradate ca dificultate, raportate la același text-suport, dar fără ca răspunsul la vreuna dintre ele să fie în relație cu răspunsul la alta. Și aici introduc o precizare de care am nevoie în ansamblul observațiilor mele, și anume că examenul nu vizează evaluarea unui set de cunoștințe acumulate, ci a competențelor pe care elevii le-au dobîndit. În mod particular, pentru acest subiect este vizată competența de utilizare corectă și adecvată a limbii române în diverse situații de comunicare și cea de utilizare a strategiilor de comprehensiune și de interpretare. Cu cerințe, cum spuneam, accesibile, ce am putut observa prin evaluarea lucrărilor a fost că acolo unde elevii au înțeles cerința și au reușit să descopere în textul-suport răspunsurile, nu întotdeauna au reușit și să folosească strategiile despre care aminteam. Deși li se solicită să numească, să explice, să prezinte, așadar să aibă capacitatea de a parafraza, de a extrage informație din text și de a o livra prin propriile cuvinte, sînt multe situații în care ei, de fapt, transcriu citate din text pentru a răspunde.

O a doua observație o formulez pe marginea subiectului I.B., care presupune construcția unui text argumentativ pornind de la o temă dată. Cu alte cuvinte, elevii trebuie să construiască un text argumentativ în care să susțină o poziție pro sau contra. Este subiectul care le ridică cele mai mari dificultăți. Mai întîi, se poate observa dificultatea cu care și cei mai buni elevi reușesc să construiască argumentele la nivel abstract. Multe lucrări foarte bune altfel nu conțin aceste argumente. După formularea tezei, elevii au tendința de a oferi, de fapt, exemple, fără să construiască mai întîi argumente. Apoi se observă dificultatea de a formula două argumente diferite. De foarte multe ori al doilea argument e o reformulare a celui dintîi sau, în cazul în care nu sînt construite argumente, elevii se rezumă la a exemplifica prin textul-suport, considerat prim argument, respectiv printr-o experiență personală/culturală, propusă ca al doilea argument.

În privința celui de-al doilea subiect, care presupune un text-suport literar, epic, liric sau dramatic, acesta vizează aceleași competențe amintite mai sus. În mod particular, au avut de prezentat perspectiva narativă dintr-un text epic. Ce se poate observa este că există mulți elevi care identifică perspectiva narativă (obiectivă, în cazul textului dat), dar nu pot să o exemplifice, să o susțină prin trimiteri la text sau o fac exclusiv prin indicarea persoanei verbale și pronominale. În multe lucrări se întîlnește o prezentare teoretică a ceea ce este perspectiva narativă obiectivă, dar mai puțini elevi exemplifică, prin ilustrarea cu citate care evidențiază omnisciența, capacitatea naratorului de a surprinde gîndurile sau emoțiile personajelor etc.

În ceea ce privește ultimul subiect, al III-lea, care este construit sub forma unui eseu structurat, se remarcă în continuare tendința de a se livra comentarii-șablon, fără capacitatea de adaptare la reperele propuse de subiect. Am întîlnit, la uman, de exemplu, lucrări impecabile aparent, cu analize de finețe ale comediei O scrisoare pierdută, deși subiectul viza caracterizarea unui personaj din comedie. În măsura în care prin repere se direcționa înspre prezentarea statutului psihologic, social și moral al personajului, înspre evidențierea unei trăsături a personajului prin două scene comentate și înspre analiza a două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate, semnificative pentru construcția personajului ales, lucrări în care se susținea caracterul de comedie al textului, prin prezentarea – foarte frumoasă, de altfel – a tipurilor de comic, spre exemplu, au avut de pierdut și au dovedit, de fapt, absența unor competențe, chiar dacă, poate, cunoștințe în sine erau acumulate.

O ultimă observație. Am auzit voci care afirmau că au dat punctaj maxim chiar dacă nu erau respectate reperele, dacă lucrarea era bună, dacă dovedea solide cunoștințe teoretice etc. Sînt cazuri clare de malpraxis. Evaluare holistică. Nici nu are rost să insist. Aceeași obsesie ne bîntuie, a acumulării de informații. Uităm că nu evaluăm niște filologi, ci niște elevi cu diverse aptitudini, dar care trebuie să dovedească deținerea unor competențe. Pînă și pe cea de comprehensiune a unui text: cerința formulată în subiect.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.