Am dat și bacalaureatul acesta

Publicat în Dilema Veche nr. 847 din 2 - 8 iulie 2020
Fascinații profesorale jpeg

S-a încheiat și ediția de vară a bacalaureatului 2020, prilej bun și necesar pentru a mai discuta încă o dată despre evaluare, despre evaluatori și, în general, despre viziunea acestora, atît în calitate de profesori la clasă, cît și în calitate de evaluatori la examenele naționale.

Îmi bazez acest text pe cîteva observații personale și pe discuții avute cu Monica Halaszi, profesoară de limba și literatura română la rîndul ei. Pornesc de la faptul că subiectul la limba și literatura română a fost, după părerea mea, extrem de generos. Nu atît de generos încît să treacă oricine, pînă la urmă nici nu e acesta scopul unui examen național, dar suficient de generos încît să permită obținerea unei note decente oricărui elev cu minime competențe de comprehensiune a unui text și cu sumare cunoștințe de literatură.

O primă observație pe care vreau să o fac este cu privire la inflamarea unor voci înainte de examen, care manifestau îngrijorare față de sastisirea elevilor cu „viziunea despre lume”, voci care exprimau speranța (mascînd o acuză) că anul acesta nu va mai veni din așa ceva. Ei bine, sînt foarte mulți ani de cînd nu mai există această formulare în structura subiectului. Îngrijorare inutilă, inactuală și, desigur, infirmată de subiect.

A doua observație pe care vreau să o fac este legată de prima parte a primului subiect, I.A. Acesta presupune un text nonliterar sau de graniță la prima vedere, iar cerințele vizează comprehensiunea acestuia și sumare interpretări ale lui. Din capul locului trebuie să subliniez faptul că subiectul este o întrebare structurată, tip de item care presupune o succesiune de cerințe gradate ca dificultate, raportate la același text-suport, dar fără ca răspunsul la vreuna dintre ele să fie în relație cu răspunsul la alta. Și aici introduc o precizare de care am nevoie în ansamblul observațiilor mele, și anume că examenul nu vizează evaluarea unui set de cunoștințe acumulate, ci a competențelor pe care elevii le-au dobîndit. În mod particular, pentru acest subiect este vizată competența de utilizare corectă și adecvată a limbii române în diverse situații de comunicare și cea de utilizare a strategiilor de comprehensiune și de interpretare. Cu cerințe, cum spuneam, accesibile, ce am putut observa prin evaluarea lucrărilor a fost că acolo unde elevii au înțeles cerința și au reușit să descopere în textul-suport răspunsurile, nu întotdeauna au reușit și să folosească strategiile despre care aminteam. Deși li se solicită să numească, să explice, să prezinte, așadar să aibă capacitatea de a parafraza, de a extrage informație din text și de a o livra prin propriile cuvinte, sînt multe situații în care ei, de fapt, transcriu citate din text pentru a răspunde.

O a doua observație o formulez pe marginea subiectului I.B., care presupune construcția unui text argumentativ pornind de la o temă dată. Cu alte cuvinte, elevii trebuie să construiască un text argumentativ în care să susțină o poziție pro sau contra. Este subiectul care le ridică cele mai mari dificultăți. Mai întîi, se poate observa dificultatea cu care și cei mai buni elevi reușesc să construiască argumentele la nivel abstract. Multe lucrări foarte bune altfel nu conțin aceste argumente. După formularea tezei, elevii au tendința de a oferi, de fapt, exemple, fără să construiască mai întîi argumente. Apoi se observă dificultatea de a formula două argumente diferite. De foarte multe ori al doilea argument e o reformulare a celui dintîi sau, în cazul în care nu sînt construite argumente, elevii se rezumă la a exemplifica prin textul-suport, considerat prim argument, respectiv printr-o experiență personală/culturală, propusă ca al doilea argument.

În privința celui de-al doilea subiect, care presupune un text-suport literar, epic, liric sau dramatic, acesta vizează aceleași competențe amintite mai sus. În mod particular, au avut de prezentat perspectiva narativă dintr-un text epic. Ce se poate observa este că există mulți elevi care identifică perspectiva narativă (obiectivă, în cazul textului dat), dar nu pot să o exemplifice, să o susțină prin trimiteri la text sau o fac exclusiv prin indicarea persoanei verbale și pronominale. În multe lucrări se întîlnește o prezentare teoretică a ceea ce este perspectiva narativă obiectivă, dar mai puțini elevi exemplifică, prin ilustrarea cu citate care evidențiază omnisciența, capacitatea naratorului de a surprinde gîndurile sau emoțiile personajelor etc.

În ceea ce privește ultimul subiect, al III-lea, care este construit sub forma unui eseu structurat, se remarcă în continuare tendința de a se livra comentarii-șablon, fără capacitatea de adaptare la reperele propuse de subiect. Am întîlnit, la uman, de exemplu, lucrări impecabile aparent, cu analize de finețe ale comediei O scrisoare pierdută, deși subiectul viza caracterizarea unui personaj din comedie. În măsura în care prin repere se direcționa înspre prezentarea statutului psihologic, social și moral al personajului, înspre evidențierea unei trăsături a personajului prin două scene comentate și înspre analiza a două componente de structură şi de limbaj ale comediei studiate, semnificative pentru construcția personajului ales, lucrări în care se susținea caracterul de comedie al textului, prin prezentarea – foarte frumoasă, de altfel – a tipurilor de comic, spre exemplu, au avut de pierdut și au dovedit, de fapt, absența unor competențe, chiar dacă, poate, cunoștințe în sine erau acumulate.

O ultimă observație. Am auzit voci care afirmau că au dat punctaj maxim chiar dacă nu erau respectate reperele, dacă lucrarea era bună, dacă dovedea solide cunoștințe teoretice etc. Sînt cazuri clare de malpraxis. Evaluare holistică. Nici nu are rost să insist. Aceeași obsesie ne bîntuie, a acumulării de informații. Uităm că nu evaluăm niște filologi, ci niște elevi cu diverse aptitudini, dar care trebuie să dovedească deținerea unor competențe. Pînă și pe cea de comprehensiune a unui text: cerința formulată în subiect.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

cantonapapa jpg
Lindsey Graham FB jpg
Senatul SUA propune noi sancţiuni împotriva Rusiei și taxe vamale de 500% pentru bunurile importate din statele care achiziţionează produse din această țară
Peste 80 de senatori americani şi-au adus sprijinul miercuri unui proiect de lege care vizează impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei, în faţa a ceea ce ei consideră a fi lipsa de voinţă a Moscovei de a pune capăt războiului din Ucraina.
padure pixabay jpg
Animalul cunoscut de toată lumea ce își schimbă culoarea de-a lungul timpului! Trăiește în România și mulți oameni l-au întâlnit
Este un animal pe care fiecare dintre noi l-a întâlnit de-a lungul timpului în țara noastră. Însă, în realitate, el nu este deloc chiar atât de banal precum pare la prima vedere! De fapt, această mică insectă are o abilitate impresionantă: își schimbă culoarea de-a lungul timpului!
Nicușor Dan gânditor FOTO AFP
Cele patru provocări majore pentru președintele ales Nicușor Dan. Ce sfaturi îi dă unul dintre experții pe care îi vrea consilieri
Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford și foarte probabil viitor consilier pentru președintele Nicușor Dan, vorbește, într-o analiză făcută pentru „Adevărul”, despre oportunitățile și pericolele care pândesc România și vine cu câteva soluții.
Matanza templo2 jpg
Măcelul cumplit care a dus la prăbușirea celui mai mare imperiu al Americii. Totul cu doar 500 de soldați
Cel mai mare imperiu al Americii a sfârșit într-o baie de sânge. Acum 505 ani, un festival aparent inofensiv a declanșat cele mai sângeroase confruntări dintre europeni și populațiile native, cu fapte de o cruzime ieșită din comun. Una dintre cele mai mari civilizații ale lumii se prăbușea.
Dunărea reprezenta una din zonele sensibile ale Romaniei JPG
Pericolele înfruntate de românii plecați din țară, spre Vest: „Emigrantul lasă impresia unui pachet de marfă aruncat din colț în colț”
Mai accesibilă acum ca oricând în ultimul secol, emigrarea românilor spre Occident păstrează o istorie tulburătoare. Mii de români au sfârșit în trecut în încercările temerare de a părăsi România, iar alții au avut de înfruntat provocările extreme ale unor lumi dure, complet necunoscute lor.
colesterol istock jpg
Semne pe care ți le dă corpul dacă ai colosterol mare. La ce trebuie să fii atent
Colesterolul mărit este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, precum infarctul de miocard sau accidentul vascular cerebral.
Votul în diaspora. FOTO Inquam Photos / Alex Nicodim
Discuții aprinse despre românii din diaspora care-și taie buletinele: „Ce căutați în Europa aia pe care o huliți? Mergeți în Rusia!”
Clipurile de pe rețelele sociale cu români din diaspora care-și distrug buletinele sau pașapoartele au atras sute de comentarii. Dacă unii fac haz de necaz, alții avertizează că este o infracțiune, în timp ce unii se întreabă de ce continuă să locuiască în Europa pe care o hulesc atât de mult.
declaratia unica
Ce riscă românii care nu își declară veniturile la ANAF până pe 26 mai
Românii care au obținut în 2024 venituri din surse precum chirii, dividende, acțiuni, criptomonede, drepturi de autor sau activități independente sunt obligați să depună Declarația Unică până cel târziu 26 mai 2025.