Aerul curat e un drept constituțional

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
Bătălia cu giganții jpeg

Da, dreptul la un mediu sănătos e un drept fundamental. În Germania, Curtea Constituțională a decis, la sfîrșitul lunii aprilie, că măsurile adoptate de Guvern pentru a combate schimbările climatice pînă în 2030 sînt insuficiente. Este pentru prima dată cînd chestiuni precum echitatea intergenerațională și problemele climatice sînt tratate juridic la cel mai înalt nivel. Cu consecințe directe în plan politic, social și mai ales economic.

Curtea Constituțională Federală a răspuns mai multor reclamații depuse individual de mai mulți tineri (unii dintre ei aveau 12 ani), susținuți de cîteva organizații de mediu, între care și Greenpeace. Potrivit verdictului comunicat săptămîna trecută, măsurile guvernamentale pentru reducerea emisiilor de CO2 nu reprezintă doar o chestiune de oportunitate politică, ele nu trebuie văzute doar ca o expresie a voinței politice, ci derivă din legea fundamentală germană. Protecția vieții și a sănătății, dar și a proprietății, include printre altele datoria de a le proteja împotriva evenimentelor meteorologice extreme legate de climă, cum ar fi valurile de căldură, incendiile de pădure, uragane, ploi abundente, inundații, avalanșe sau alunecări de teren etc. Această datorie se aplică și „în ceea ce privește generațiile viitoare”. Protecția climei are astfel un statut constituțional și nu poate fi îngrădită decît în eventualitatea în care intră în conflict cu alte drepturi de aceeași valoare. Odată creionat acest cadru, Curtea a considerat că drepturile fundamentale ale reclamanților sînt încălcate de politica de mediu promovată de Guvern.

Obiectivele climatice anunțate de cancelarul Angela Merkel pentru deceniul 2020-2030 sînt considerate prea puțin ambițioase, iar măsurile anunțate – insuficiente. Acțiunile întreprinse pînă acum indică o amînare pînă după 2030 a unor costuri considerabile în materie de reducere a emisiilor – se arată în verdictul Curții. Executivul se angajase, printr-o serie de legi și decizii, la o reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în nouă ani (comparativ cu 1990) și să atingă neutralitatea climatică pînă în 2050. Judecătorii au constatat că măsurile insuficiente depuse înainte de 2030 ar obliga Germania să-și accelereze prea brusc reducerile de emisii în deceniile următoare.

Verdictul Curții obligă executivul să-și restabilească țintele de mediu și să adopte politici adecvate. Guvernul a anunțat deja un proiect de modificare a legislației în materie de protecția mediului. E vorba de un nou calendar pentru eliminarea cărbunelui din industria energetică (închiderea centralelor termoelectrice) și de urmărirea unor indicatori pentru emisiile de CO2. Modificarea legislației de mediu va avea impact și în viața cotidiană. Pentru a reduce emisiile de carbon generate de trafic, executivul are în vedere impunerea unei limite de viteză a autovehiculelor pe autostrăzi (Germania este singura țară din Europa fără limitări generalizate).

Pe de altă parte, verdictul ar putea genera și o schimbare la nivelul mentalităților. Protecția mediului nu mai e doar o preocupare a organizațiilor neguvernamentale, care reclamă sistematic diverse încălcări ale parametrilor, fiind nevoite să susțină, cu probe, abuzurile. Companiile vor fi obligate să prezinte periodic un bilanț ecologic pe care statul îl va putea verifica. Asta înseamnă o echilibrare a responsabilităților.

Verdictul Curții Constituționale Federale a fost un triumf pentru organizațiile de mediu. E un bun prilej și pentru partidul Verzilor să iasă în evidență: Verzii sînt tot mai populari în sondajele de opinie, dar au o influență politică încă redusă. În contextul dezbaterilor de acum, pe tema legislației de mediu, au avansat standarde greu de atins. Însă mesajul ecologist are un ecou tot mai puternic în rîndul opiniei publice. Chestiuni considerate pînă nu demult abstracte se transformă în revendicări susținute de categorii largi de cetățeni.

Noua lege privind protecția climei riscă să dăuneze economiei Germaniei. Cel puțin în viitorul apropiat: costurile asumate de stat și de companii pentru a diminua în mod accelerat amprenta de carbon sînt uriașe și mulți analiști cred că unele firme, ba chiar și unele subramuri economice vor fi eliminate odată cu reforma ecologică. Germania nu poate fi, simultan, lider economic și campioană în materie de ecologie. Așa e. Dar, dacă nici Germania nu-și permite costurile unei autentice tranziții ecologice, atunci ce pretenții să ai din partea statelor subdezvoltate? Și apoi, ca să revenim la verdictul Curții: dacă nici Germania nu-și permite să respecte legea fundamentală…

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.