Aerul curat e un drept constitu╚Ťional

Publicat în Dilema Veche nr. 892 din 13 -19 mai 2021
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg

Da, dreptul la un mediu s─ân─âtos e un drept fundamental. ├Än Germania, Curtea Constitu╚Ťional─â a decis, la sf├«r╚Öitul lunii aprilie, c─â m─âsurile adoptate de Guvern pentru a combate schimb─ârile climatice p├«n─â ├«n 2030 s├«nt insuficiente. Este pentru prima dat─â c├«nd chestiuni precum echitatea intergenera╚Ťional─â ╚Öi problemele climatice s├«nt tratate juridic la cel mai ├«nalt nivel. Cu consecin╚Ťe directe ├«n plan politic, social ╚Öi mai ales economic.

Curtea Constitu╚Ťional─â Federal─â a r─âspuns mai multor reclama╚Ťii depuse individual de mai mul╚Ťi tineri (unii dintre ei aveau 12 ani), sus╚Ťinu╚Ťi de c├«teva organiza╚Ťii de mediu, ├«ntre care ╚Öi Greenpeace. Potrivit verdictului comunicat s─âpt─âm├«na trecut─â, m─âsurile guvernamentale pentru reducerea emisiilor de CO2 nu reprezint─â doar o chestiune de oportunitate politic─â, ele nu trebuie v─âzute doar ca o expresie a voin╚Ťei politice, ci deriv─â din legea fundamental─â german─â. Protec╚Ťia vie╚Ťii ╚Öi a s─ân─ât─â╚Ťii, dar ╚Öi a propriet─â╚Ťii, include printre altele datoria de a le proteja ├«mpotriva evenimentelor meteorologice extreme legate de clim─â, cum ar fi valurile de c─âldur─â, incendiile de p─âdure, uragane, ploi abundente, inunda╚Ťii, avalan╚Öe sau alunec─âri de teren etc. Aceast─â datorie se aplic─â ╚Öi ÔÇ×├«n ceea ce prive╚Öte genera╚Ťiile viitoareÔÇŁ. Protec╚Ťia climei are astfel un statut constitu╚Ťional ╚Öi nu poate fi ├«ngr─âdit─â dec├«t ├«n eventualitatea ├«n care intr─â ├«n conflict cu alte drepturi de aceea╚Öi valoare. Odat─â creionat acest cadru, Curtea a considerat c─â drepturile fundamentale ale reclaman╚Ťilor s├«nt ├«nc─âlcate de politica de mediu promovat─â de Guvern.

Obiectivele climatice anun╚Ťate de cancelarul Angela Merkel pentru deceniul 2020-2030 s├«nt considerate prea pu╚Ťin ambi╚Ťioase, iar m─âsurile anun╚Ťate ÔÇô insuficiente. Ac╚Ťiunile ├«ntreprinse p├«n─â acum indic─â o am├«nare p├«n─â dup─â 2030 a unor costuri considerabile ├«n materie de reducere a emisiilor ÔÇô se arat─â ├«n verdictul Cur╚Ťii. Executivul se angajase, printr-o serie de legi ╚Öi decizii, la o reducere de 55% a emisiilor de gaze cu efect de ser─â ├«n nou─â ani (comparativ cu 1990) ╚Öi s─â ating─â neutralitatea climatic─â p├«n─â ├«n 2050. Judec─âtorii au constatat c─â m─âsurile insuficiente depuse ├«nainte de 2030 ar obliga Germania s─â-╚Öi accelereze prea brusc reducerile de emisii ├«n deceniile urm─âtoare.

Verdictul Cur╚Ťii oblig─â executivul s─â-╚Öi restabileasc─â ╚Ťintele de mediu ╚Öi s─â adopte politici adecvate. Guvernul a anun╚Ťat deja un proiect de modificare a legisla╚Ťiei ├«n materie de protec╚Ťia mediului. E vorba de un nou calendar pentru eliminarea c─ârbunelui din industria energetic─â (├«nchiderea centralelor termoelectrice) ╚Öi de urm─ârirea unor indicatori pentru emisiile de CO2. Modificarea legisla╚Ťiei de mediu va avea impact ╚Öi ├«n via╚Ťa cotidian─â. Pentru a reduce emisiile de carbon generate de trafic, executivul are ├«n vedere impunerea unei limite de vitez─â a autovehiculelor pe autostr─âzi (Germania este singura ╚Ťar─â din Europa f─âr─â limit─âri generalizate).

Pe de alt─â parte, verdictul ar putea genera ╚Öi o schimbare la nivelul mentalit─â╚Ťilor. Protec╚Ťia mediului nu mai e doar o preocupare a organiza╚Ťiilor neguvernamentale, care reclam─â sistematic diverse ├«nc─âlc─âri ale parametrilor, fiind nevoite s─â sus╚Ťin─â, cu probe, abuzurile. Companiile vor fi obligate s─â prezinte periodic un bilan╚Ť ecologic pe care statul ├«l va putea verifica. Asta ├«nseamn─â o echilibrare a responsabilit─â╚Ťilor.

Verdictul Cur╚Ťii Constitu╚Ťionale Federale a fost un triumf pentru organiza╚Ťiile de mediu. E un bun prilej ╚Öi pentru partidul Verzilor s─â ias─â ├«n eviden╚Ť─â: Verzii s├«nt tot mai populari ├«n sondajele de opinie, dar au o influen╚Ť─â politic─â ├«nc─â redus─â. ├Än contextul dezbaterilor de acum, pe tema legisla╚Ťiei de mediu, au avansat standarde greu de atins. ├Äns─â mesajul ecologist are un ecou tot mai puternic ├«n r├«ndul opiniei publice. Chestiuni considerate p├«n─â nu demult abstracte se transform─â ├«n revendic─âri sus╚Ťinute de categorii largi de cet─â╚Ťeni.

Noua lege privind protec╚Ťia climei risc─â s─â d─âuneze economiei Germaniei. Cel pu╚Ťin ├«n viitorul apropiat: costurile asumate de stat ╚Öi de companii pentru a diminua ├«n mod accelerat amprenta de carbon s├«nt uria╚Öe ╚Öi mul╚Ťi anali╚Öti cred c─â unele firme, ba chiar ╚Öi unele subramuri economice vor fi eliminate odat─â cu reforma ecologic─â. Germania nu poate fi, simultan, lider economic ╚Öi campioan─â ├«n materie de ecologie. A╚Öa e. Dar, dac─â nici Germania nu-╚Öi permite costurile unei autentice tranzi╚Ťii ecologice, atunci ce preten╚Ťii s─â ai din partea statelor subdezvoltate? ╚śi apoi, ca s─â revenim la verdictul Cur╚Ťii: dac─â nici Germania nu-╚Öi permite s─â respecte legea fundamental─âÔÇŽ

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.