Adamclisi

Publicat în Dilema Veche nr. 285 din 29 Iul 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Literele sînt vechi: probabil că tabla vopsită din care au făcut indicatorul a ieşit dintr-un combinat încă socialist, pe cînd şi eu ieşeam din armată. Monumentul are în jur de trei decenii, cu toată literatura cu aer antic despre el. Aerul e mai degrabă al Casei Republicii, nu al Forului Roman. E prea bine refăcut: Ceauşescu avea nevoie de legitimitate daco-romană, iar Adamclisi a fost printre primele victime. Ruina cu iarbă şi ceva pietre a primit botezul betonului şi cădelniţa istoricilor protocronişti. Aici s-a jucat soarta Imperiului Roman, sînt sigur că cineva a scris asta odată. Pe metopele şi ele de Fondul Plastic îi vezi pe strămoşii noştri în lanţuri. Ciudată imagine, şi cam prea contemporană: omul legat de mîini pare a fi un destin al locului. Chiar dacă astăzi cătuşele sînt imaginare şi ţin mai degrabă de sărăcie şi lipsă de orizont. Abia reparat, drumul spre Adamclisi te zdruncină încă, mai ales într-o maşină cu roţi de 18 inch şi cauciucuri subţiri de fitze. Chiar, o mai fi parcat vreodată aşa ceva în faţa casei de bilete? N-am întrebat, n-am astfel de orgolii. Am observat însă ce lipseşte: sex-appeal-ul. Localitatea nu pare mîndră de istoria ei. Nici o tarabă cu kitsch de călătorie. Nici un neon care să te tragă noaptea spre muzeu. Nimeni n-are nici un chef să-ţi arate ce s-a întîmplat aici acum 1700 de ani. S-a întîmplat ceva, pe bune? Liniştea locului e ca un capac pe o oală rece. Nu-ţi vine să-l ridici, dacă găseşti mîncare de acum trei zile acolo? Cu toate astea, mie îmi place Adamclisi. L-am văzut săptămîna asta (norocos, ştiu!) din două locuri: din aer, de la 200 de metri înălţime, dîndu-i ocol într-un mic avion, scuturat de curenţii termici. Apoi cu maşina, zdruncinat de aproximaţiile drumului, mereu în căutarea planietăţii. Perspectiva e diferită, aerul acelaşi: aici, în mijlocul pustiului de dealuri, ca un fel de Sahara cu ceva vegetaţie, ceva îţi aduce aminte că poţi aduce pasiune şi nervi şi sînge chiar şi într-un asemenea Nicăieri. De sus, curbele dealurilor se reflectă în rotunjimea bazei. Pe jos, soldatul roman cu scuturi trezeşte în fiecare arhitectul amator: eu nu-l făceam aşa! De ce nu o zeiţă? De ce nu chiar Traian, tot era celebru, chiar şi în epoca aceea? Adamclisi e bun şi pentru că e singur. Aici te poţi împrieteni cu istoria ierbii, aflată la a mia generaţie de cea care s-a făcut mare cu sînge şi ţesut uman. Aici auzi păsări care scot alte sunete decît cele din Herăstrău. Insectele, florile sălbatice care se preling pe lîngă mormintele şi ele cam prea bine retuşate, toate sînt genuine şi străine, cu un distinct fior asiatic: Turcia începea de aici, şi nici o sută de ani n-au trecut. Pietrele se încălzesc la soare, iar alte specii le respectă chiar mai mult ca noi: şopîrlele sînt mai multe ca turiştii. Poate şi pentru că nu le poţi vinde la şosea, ca porumbul fiert. Nu, nu vă entuziasmaţi: nici porumb fiert nu e la Adamclisi. De fapt, nimeni nu trece pe aici decît în zilele în care traseul Mangalia-Constanţa-Bucureşti e impracticabil din cauza maşinilor. Drumul (pe care nu vreau să-l dezvălui în totalitate, să mă bucur încă de el) e rezervat localnicilor, care n-au nici un motiv să se ducă în altă parte decît la cîmp, cu teleguţa trasă de măgar. Satele se înşiră trist, ca nişte pietre fără valoare pe o sfoară de împachetat: nu e nici şirag de mătănii, nici colier de perle. E doar un drum care încearcă să te convingă că trece pe undeva. Astfel de locuri au noroc de cuceritori, cîteodată. Traian şi Baiazid, Carol, Ferdinand, apoi Nelu, care a deschis singurul SRL de pe drum, unde vinde singurul suc de portocale fabricat direct din petrol, la numai un leu kilogramul pe care îl poţi găsi în România. Nu sînt bani de altceva. Pe drum, la o stînă, m-am întîlnit cu reziduurile ultimelor alegeri. Cineva făcuse un acoperiş pentru oi dintr-un banner pentru europarlamentare. Animalele stăteau bucuroase la umbră, sub singura promisiune îndeplinită a politicii româneşti. Chiar şi pentru asta merită să faci drumul. Şi să-l laşi şi pe el să te facă pe tine, bucuros, ameţit, adormit de căldură şi cu puţin mai înţelept. Traiane, nu te-ai luptat degeaba! Acum, urmaşii tăi taie bilete.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cu ce vom înlocui centralele pe gaze care vor fi interzise în UE. Patru din zece români susţin că preţurile pompelor de căldură sunt prea mari
Patru din zece români sunt de părere că preţul prea mare al pompelor de căldură este principalul impediment în achiziţie. Așa arată un nou studiu făcut în contextul în care centralele de apartament pe gaze vor fi interzise.
image
Istoric înfiorat de traiul primitiv al românilor din Ținutul Pădurenilor: „Credința lor, amintiri ale păgânismului de altădată”
Primele cercetări ample ale comunităților din Ținutul Pădurenilor au avut loc în secolul al XIX-lea. Omul de știință Teglaș Gabor a călătorit în satele izolate din Munții Poiana Ruscă și a rămas uimit traiul localnicilor și de obiceiurile bizare păstrate cu sfințenie de aceștia.
image
A fost votat orașul ideal - lider mondial la calitatea vieții în 2024. București, salt spectaculos în clasament
Pentru al treilea an consecutiv, o capitală europeană a fost desemnată drept „orașul ideal al lumii” dintre cele 173 nominalizate în „Indicele Global al Calității Vieții”. Capitala României se află de asemenea în acest clasament mondial.

HIstoria.ro

image
Rafinăria Petrobrazi: o istorie care se scrie încă
90 de ani de istorie – și ce istorie! Fondată în 1934, Rafinăria Petrobrazi – pe care oamenii au cunoscut-o și sub denumirile Rafinăria Creditul Minier, Rafinăria nr. 7 sau Rafinăria Brazi – a fost și a rămas un reper al comunei Brazi.
image
Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”
Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.
image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.