Acesta-i doară un școler emininke!

Publicat în Dilema Veche nr. 846 din 25 iunie - 1 iulie 2020
Fascinații profesorale jpeg

În savuroasa schiță Un pedagog de școală nouă, I. L. Caragiale prinde în crochiuri ferme și, desigur, extrem de comice cam tot ce poate să arate un sistem educațional pe la încheieturile lui plesnite. Mă interesează acum doar un decupaj, care-l privește pe elevul ascultat de profesorul Marius Chicoș Rostogan la istorie. Cum vă aduceți aminte, acesta primește de fapt răspunsurile de la profesor, se creează un joc paronimic prin utilizarea dubletului daci – draci, iar la final este lăudat de inspector, în vreme ce profesorul, cu pieptul bombat de mîndrie, afirmă că acesta este „un școler emininke”.

Ce înseamnă însă a fi eminent? DEX-ul ne lămurește, indicînd seria sinonimică excelent, excepțional, remarcabil, superior. Cu alte cuvinte, un elev eminent e un elev excelent, și veți fi de acord cu mine că acest statut e rar, că frizează unicitatea. Cîți elevi excelenți pot fi într-o școală, într-un oraș, într-un județ? Societatea însăși are elite, iar numărul celor ce fac parte din ele este restrîns în raport cu toți ceilalți care o alcătuiesc, dintre care mulți foarte buni, dar nu excelenți. Elevul lui Marius Chicoș Rostogan însă nu e nici măcar mediocru, deși primește eticheta cu „școler emininke”.

Pentru cine nu știe, sistemul de învățămînt preuniversitar gestionează, cam în fiecare județ, așa-numitele Centre de excelență. Aceste instituții au personal angajat, directori, contabili, profesori angajați la plata cu ora, de obicei. Ce se întîmplă aici și cum se întîmplă? Principiul inițial fusese al susținerii unor cursuri care să faciliteze pregătirea suplimentară a elevilor care sînt susceptibili de performanță la concursuri și olimpiade școlare. Vorbim însă despre cîteva zeci de clase/județ care funcționează în acest sistem, cu orar după școală. Sute de elevi se perindă pe la aceste clase, elevi selectați la început de an școlar, de obicei, dar nu întotdeauna. Îmi amintesc, de pe vremea cînd eram inspector școlar, că existau chiar situații în care într-un oraș clasa de excelență la română era alcătuită exclusiv din elevii dintr-o unitate școlară, ba chiar, uneori, ai aceleiași profesoare care susținea și aceste cursuri.

Nu mă leg special de încărcarea bugetară pe care aceste instituții o generează, dar ce se poate cu ușurință observa, prin simple analize statistice, este că un număr extrem de mic dintre elevii care participă la aceste cursuri ajung să aibă performanțe notabile. Poate un procent de 5%. În fapt, elevii excelenți, eminenți, nu au nevoie de aceste cursuri. Ei au nevoie de cîte un antrenor, profesor excelent la rîndul lui, care să știe cum să coordoneze individual dezvoltarea acestor elevi extrem de dotați. Cursurile de excelență se transformă de multe ori în pregătiri suplimentare simple, uneori pentru examenele naționale. În nici un caz, însă, efectul lor nu este cel scontat, din perspectiva obținerii unor rezultate notabile la nivel de excelență. În plus, mulți, foarte mulți dintre acești elevi extrem de dotați nu participă la aceste cursuri, le resimt balastul, aleg să se pregătească individual, în bibliotecă sau la birou, eventual cu sprijinul profesorului lor, devenit, cum spuneam, un fel de antrenor personal.

Obsesia excelenței m-a deranjat pe vremea cînd eram inspector școlar, mai ales cînd devenise o politică județeană, pentru că nu o vedeam contrabalansată de un interes egal cel puțin, ca măsură, față de elevii aflați în impas, dezavantajați din diverse motive. Cred că am mai scris despre asta. Cînd nu sîntem interesați să asigurăm clase de recuperare, a ne bate cu pumnul în piept pentru că organizăm clase de excelență mi se pare de prost gust. Avem elevi care nu țin pasul în clasele lor, din diverse motive. Elevi veniți în țară după ce au trăit mult în străinătate, elevi cu dificultăți cognitive de învățare sau pur și simplu care au un ritm de învățare mai lent. Avem tot felul de situații de elevi care ar avea nevoie de sprijin suplimentar pentru a se ridica la nivelul mediei sau care pot chiar excela în anumite domenii, dar care sînt frînați în aceste potențialități ale lor de faptul că în alte domenii sînt mai înceți, mai puțin abili. Pentru aceștia nu se face nimic din perspectiva unor pregătiri suplimentare, deși sînt, cu certitudine, mult mai mulți decît cei care au acces la clasele de excelență.

Ce vreau să spun? Aș vedea transformate aceste centre de excelență în centre de sprijin diferențiat. Fără să exclud pregătirea pentru performanță, dar restrîngînd-o la ceea ce înseamnă real aceasta. Nu cu sute de elevi, ci cu o mînă, foarte riguros triată, de elevi cu adevărat eminenți în anumite domenii. În plus, în aceleași centre aș căuta să integrez pregătire diferențiată pentru elevi care au nevoie de un sprijin suplimentar pentru a face față unor dificultăți de învățare în anumite domenii. Aș renunța total la imperativul performanței la concursuri școlare. Pentru cei aflați la nivel de excelență, aș propune pregătire care să-i dezvolte în domeniile lor de interes, fără a avea ca obiectiv rezultate la concursuri, ci pur și simplu ca șansă oferită în plus acestor elite. Cu profesori de vîrf, cu colaborare cu profesorii de la clasă, eventual. Nu clase, ci grupe mici, de 2-5 elevi sau chiar cu muncă individuală. Iar alături, aș propune programe remediale, unde elevii care au nevoie de un astfel de sprijin să se simtă în siguranță din punct de vedere emoțional, să se simtă validați, nu excluși.

Am auzit că se dorește o astfel de transformare. M-aș bucura să se realizeze. Pentru că, altfel, la aceste centre de excelență vor continua să fie rulați mulți elevi din categoria „școler emininke”, dar puțini cu adevărat excelenți.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Planul lui Putin înainte de război: Ucraina urma să fie anexată până în august
Un think-tank britanic din domeniul apărării și securității a publicat detalii despre planul președintelui rus Vladimir Putin de dinainte de a ordona invazia în Ucraina, relatează Sky News.
pod blaj jpg
Podul futurist inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro
Un pod spectaculos din punct de vedere arhitectural a fost finalizat și inaugurat la Blaj de Ziua Națională a României. Investiția a fost de 3 milioane de euro.
Dorin Chiotea FOTO Facebook
Scandal în TVR pe tema Mondialului! Dorin Chioțea îl face praf pe Dan Turturică, șeful instituției
Revoltă în TVR. Șeful televiziunii publice, luat la țintă de un jurnalist.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.