Acest cîmp roșu al pandemiei

Publicat în Dilema Veche nr. 864 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2020
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

├Ämi amintesc perfect ultima or─â ╚Ťinut─â la ╚Öcoal─â ├«nainte de intrarea ├«ntregii ╚Ť─âri ├«n lockdown, ├«n martie. Era cu o clas─â de a XI-a ╚Öi am avut un schimb de replici cu unul dintre elevi care ne spunea c─â pe el n-o s─â-l ╚Ťin─â nimeni ├«n cas─â, c─â nu crede ├«n virus ╚Öi c─â ├«╚Öi va respecta ritualurile de b─âut cafele prin ora╚Ö ╚Öi de ie╚Öit la plimb─âri, la ├«nt├«lniri cu prietenii. Revenind acum la ╚Öcoal─â, dup─â lunile de izolare, l-am ├«ntrebat dac─â ├«╚Öi aminte╚Öte acel dialog ╚Öi mi-a spus c─â da, ├«ns─â a subliniat c─â ╚Öi-a respectat pozi╚Ťia, respectiv c─â a ie╚Öit de c├«te ori putea, ba chiar c─â a avut ╚Öi unele mici intersect─âri disjuncte cu agen╚Ťi de poli╚Ťie. B─âiatul e un nonconformist, deloc prost, dar mai f─âr─â chef de ╚Öcoal─â. Am cu el o rela╚Ťie de simpatie, mascat─â sub semnul conven╚Ťional al rezervei profesorale fa╚Ť─â de fronda oarecum explicit─â pe care o afi╚Öeaz─â. Niciodat─â n-am ├«ncercat s─â-i impun ceva, ci eventual s─â-i zdruncin prin argumente sau prin interoga╚Ťii atitudinile nega╚Ťioniste, iar el nu s-a sup─ârat niciodat─â c├«nd lua vreo not─â mai mic─â, pentru c─â n-avea chef s─â ├«nve╚Ťe chestiile astea obligatorii din programa ╚Öcolar─â. Simpatia dintre noi se bazeaz─â pe ceea ce e dincolo de op╚Ťiunile culturale, poate tocmai pe tendin╚Ťa am├«ndurora de a interoga norma. ├Äntotdeauna am sim╚Ťit la el un fel de zeflemea cald─â, nu ├«ncr├«ncenat─â, cum au radicali╚Ötii ├«n contestarea normei.

Pe de alt─â parte, am descoperit ├«ntre elevi ╚Öi atitudini radicale, n─âscute pe fondul prolifer─ârii unei scenarite ├«n toate mediile sociale ╚Öi, probabil, ├«n toate societ─â╚Ťiile comunit─â╚Ťii globale. Elevi care contest─â fie agresivitatea virusului, fie necesitatea m─âsurilor sau a unei p─âr╚Ťi dintre m─âsurile care se iau pentru protec╚Ťia comunitar─â. Principalele opinii din aceast─â tab─âr─â s├«nt polarizate ├«n jurul a dou─â idei: pe de o parte ne├«ncrederea ├«n datele oficiale privind num─ârul de infecta╚Ťi, pe de alt─â parte ne├«ncrederea ├«n periculozitatea acestui virus. O ne├«ncredere generat─â pe de o parte de experien╚Ťe personale, pe de alt─â parte de realitatea manipulatorie a mass-media ╚Öi a mediului politic, fa╚Ť─â de care stima oamenilor s-a erodat constant ├«n ultimele decenii. Pentru c─â lucrez cu o clas─â un curs op╚Ťional de educa╚Ťie media, am discutat cu ei despre cum se raporteaz─â la aceste fenomene ├«n contextul actual. Un elev mi-a dat exemplul unui veri╚Öor, care s-a programat pentru testare, dar nu a mai mers la recoltarea de probe. ├Äns─â ulterior a fost contactat pentru a fi informat c─â analiza i-a ie╚Öit pozitiv. Desigur, o astfel de experien╚Ť─â personal─â a generat ne├«ncrederea familiei cu privire la realitatea datelor oficiale. De prisos s─â spun c─â eroarea uman─â, care a stat probabil la baza ├«nt├«mpl─ârii date, nu mai este perceput─â ca atare, tocmai pentru c─â rezervele ╚Öi convingerile conspira╚Ťioniste exist─â ├«n germene sau poate chiar manifeste ├«n comunitate. Dar ele exist─â tocmai pentru c─â un ╚Öir lung de ani a adus un ╚Öir lung de experien╚Ťe comunitare care au demonstrat fie c─â mass-media manipuleaz─â, fie c─â oficialit─â╚Ťile ascund sau cosmetizeaz─â adev─ârul. C├«nd lucrurile astea se ├«nt├«mplau ├«n diverse alte privin╚Ťe, era cum era, dar acum impactul este asupra vie╚Ťilor omene╚Öti: ne├«ncrederea celor ce cred ├«n conspira╚Ťii genereaz─â r─âspuns de intoleran╚Ť─â la regulile de protec╚Ťie, respectiv afecteaz─â vie╚Ťile celor din jur.

├Äns─â nu la elevi este problema principal─â, ci la adul╚Ťi. ├Ämi spunea o coleg─â din alt─â ╚Öcoal─â c─â directoarea ╚Öi so╚Ťul acesteia, profesor, poart─â m─â╚Ötile ├«n r─âsp─âr, adunate sub nas, doar peste buze. Mul╚Ťi profesori, unii deja mediatiza╚Ťi, refuz─â ╚Öi ei s─â respecte m─âsurile de protec╚Ťie. ├Än acest context, care are, fire╚Öte, reflect─âri ├«n toate domeniile, nu doar ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, fire╚Öte c─â ajungem, ├«ncet, dar sigur, ├«n scenarii ro╚Öii, care e posibil s─â duc─â ╚Öi spre un nou lockdown. La nivel de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, s├«nt deja multe ora╚Öe care au trecut ├«n scenariul ro╚Öu, orele desf─â╚Öur├«ndu-se doar online.

S-a vorbit ╚Öi scris deja enorm despre dificult─â╚Ťile ╚Öi neajunsurile acestei formule, s-au adus toate acuza╚Ťiile posibile privind preg─âtirea deficitar─â a sistemului ├«n aceast─â privin╚Ť─â, a fost ocazia perfect─â pentru ca mul╚Ťi s─â acuze oficialit─â╚Ťile de neputin╚Ť─â sau dezinteres, ├«n condi╚Ťiile ├«n care probabil actuala criz─â sanitar─â a provocat ╚Öi cea mai dificil─â situa╚Ťie de gestionare a ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului de dup─â 1989. Totul trebuind adaptat ├«n termen scurt, cu investi╚Ťii majore, at├«t de logistic─â, de adaptare didactic─â ╚Öi curricular─â, c├«t ╚Öi material─â, investi╚Ťii ├«n echipamente informatice c├«t mai performante. Lucruri care nu s-au ├«nt├«mplat ├«n at├«╚Ťia ani ├«nainte.

Marile provoc─âri vin ├«ns─â dup─â rezolv─ârile tehnice, nu fac dec├«t s─â repet ceea ce am mai spus. ├Än momentul de fa╚Ť─â probabil c─â majoritatea ╚Öcolilor, inclusiv cele mai izolate, de╚Ťin echipamente pentru minima func╚Ťionare online. ├Än jude╚Ťul Cluj ╚Öi, b─ânuiesc, ├«n toate celelalte, fiecare elev ╚Öi fiecare profesor are cont pe c├«te o platform─â, agreat─â de unitatea ╚Öcolar─â. Echipamente de tipul laptop-urilor ╚Öi al tabletelor s-au achizi╚Ťionat ╚Öi se achizi╚Ťioneaz─â ├«nc─â, pentru ca to╚Ťi elevii s─â aib─â posibilitatea de a asista la ore. Acolo unde nu exist─â re╚Ťele de Internet, se ├«ncearc─â asigurarea, dup─â ╚Ötiin╚Ťa mea, a unor stick-uri. Sigur, condi╚Ťiile nu s├«nt egale. Dar se fac eforturi ├«n acest sens.

Cum am ├«nceput s─â spun mai sus, marile provoc─âri nici nu ╚Ťin de aceste aspecte materiale, care pas cu pas se rezolv─â. ╚Üin de o nou─â pedagogie, aflat─â ├«nc─â ├«n germene. Pentru c─â ├«nv─â╚Ť─âm├«nt online nu ├«nseamn─â doar sus╚Ťinerea unor prelegeri ├«n fa╚Ťa unor camere video. ├Änseamn─â o nou─â formul─â de construc╚Ťie a lec╚Ťiilor, cu abilit─â╚Ťi ╚Öi competen╚Ťe noi pentru profesori, cu criterii noi de evaluare a acestora. ├Änseamn─â o formare a acestor competen╚Ťe treptat, c─âci nici o competen╚Ť─â nu se dob├«nde╚Öte peste noapte, pe baza unui parcurs formativ care trebuie s─â ├«nceap─â ├«n facultate, iar pentru profesorii afla╚Ťi deja la catedr─â, pe baza unui parcurs formativ gestionat prin cursuri, pe care le-a╚Ö vedea asigurate gratuit, dar obligatorii, printr-o e╚Öalonare a lor ├«n timp. ╚śi nu ├«n ultimul r├«nd, formare pentru cei ce evalueaz─â lec╚Ťiile, inspectori ╚Öcolari, profesori metodi╚Öti sau mentori. Toate acestea s├«nt mari provoc─âri. Poate nicic├«nd ├«n ultima jum─âtate de secol sau poate mai de mult, pedagogia nu a avut un teren mai fertil dec├«t acest c├«mp ro╚Öu al pandemiei.            

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?