Absenți din istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 962 din 15 septembrie – 21 septembrie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dintr-un punct de vedere, comportamentul mai degrabă straniu al României față de războiul din Ucraina are un avantaj: Bucureștiul e ferit de critici prea dure referitoare la ajutorul oferit Kievului. Asta pentru că nimeni nu prea știe ce anume face Guvernul român pentru a contribui la efortul de război. Nu prea există dubiu că acest sprijin există – cei aproape 650 de kilometri de graniță comună și calitatea de membru NATO îl fac aproape inevitabil. Puținele informații pe care le avem totuși vin din presa străină, situație care nu poate să nu te ducă la gîndul că România e guvernată de niște oameni care nu au încredere în propria societate civilă și, mai larg, în propriul popor. Sindromul „știm noi mai bine” în deplina-i splendoare. 

Spectaculoasa ofensivă ucraineană din ultima săptămînă a fost un prilej bun pentru a remarca efectele negative ale acestei atitudini, echivalentă cu o demisie din istoria recentă. Din avalanșa de aprecieri și mulțumiri pentru statele care au contribuit la înarmarea și pregătirea forțelor militare care împing Rusia înapoi spre granițele ei recunoscute internațional a lipsit numele României. În treacăt fie spus, de ani de zile și fără nici o legătură cu războiul, România e un fel de deșert al știrilor. Arareori menționată, de multe ori absentă din statistici, țara noastră pare un soi de fantomă pe harta Europei care apare uneori doar pentru a provoca mici ridicări de sprîncene înainte de a se întoarce înapoi în ceața din care a venit. Asta e o discuție pe care guvernele de la București nu au reușit să o poarte serios niciodată și nici să ia măsurile necesare. 

Ofensiva din nord-estul și sudul Ucrainei a provocat totuși dureri de cap unora din aliații Kievului. Mai precis, acelor guverne din țări unde se discută mai deschis despre cum poate fi ajutată Ucraina și unde există o falie între prudența Guvernului și dorința publicului de a vedea Rusia învinsă. Germania este exemplul cel mai relevant. Prudența exasperantă a cancelarului Olaf Scholz în privința livrărilor de armament către Kiev a provocat în repetate rînduri ieșiri nervoase din partea ucrainenilor și critici voalate din partea aliaților din NATO, mai ales cei situați pe flancul estic în proximitatea Rusiei. Acum, prin vocea ministrei Apărării, Christine Lambrecht, Guvernul german explică reținerea în a oferi un ajutor militar mai serios prin faptul că Bundeswehr-ul (armata germană) a suferit de pe urma multor ani de investiții insuficiente și ceea ce se află în depozite nu prea poate fi trimis pe front pentru că ar slăbi și mai mult capacitatea de apărare a țării.

Însă, după cum au arătat nenumărate anchete de presă, ajutorul german nu a fost furnizat nici măcar în limitele promisiunilor zgîrcite făcute pînă acum de către Berlin. Pe de altă parte, mediile politice de la Berlin par să sufere zilele astea de un soi de fear of missing out ce poate fi detectată urmărind apelurile tot mai apăsate privind intensificarea eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Unele dintre aceste apeluri vin inclusiv din rîndul membrilor coaliției de guvernare conduse de dl Scholz. 

Cumva nedrept pentru Germania, reproșurile au fost mai reținute în cazul Franței. Spre deosebire de Berlin, Franța este o putere militară reală care ar putea contribui semnificativ la înarmarea Ucrainei, însă nu o face decît la un nivel relativ redus. Mai mult din punct de vedere politic, președintele Emmanuel Macron joacă un fel de carte a ambiguității. Recent,șeful statului francez avertiza asupra pericolului ca Franța să adopte o linie mai dură față de agresiunea rusească, așa cum o fac alte state, care nu au fost însă numite. Foarte probabil, dl Macron s-a referit la estici, care n-au făcut niciodată un secret din faptul că văd în Rusia un agresor care nu s-ar da în lături de la nimic atîta vreme cît crede că are șanse de reușită. Macron crede că o astfel de atitudine riscă să taie orice linie de comunicare cu Kremlinul și să ducă la extinderea conflictului. Preocupat să facă din Franța un fel de punct de contact al Occidentului cu Rusia, dl Macron n-a avut pînă acum timp să le recunoască esticilor meritul de a înțelege mai bine „sufletul rusesc”. 

Ofensiva ucraineană curentă a însuflețit cumva dezbaterea cu privire la soarta războiului după ce, în ultimele luni, lumea se obișnuise cu gîndul că nu e nici un pic de Blitz în Blitzkrieg-ul lui Putin, iar conflictul s-ar putea prelungi ani de zile.  Pentru prima oară după 24 februarie, chiar și cei mai sceptici dintre observatori pot spune că ucrainenii au o șansă oarecare de a reveni în granițele recunoscute internațional. Însă nu e nici un dubiu că fără sprijinul masiv al Occidentului, din care face parte și secretoasa Românie, acest lucru nu va fi posibil. 

Strict în cazul Bucureștiului, războiul apare în discursul public mai mult ca justificare pentru necazuri economice, ceea ce pe termen mediu va duce probabil la rezultate nefericite. Nu e clar în baza cărei autorități, legale sau morale, Guvernul român a decis că are sub el un popor prea infantil pentru a fi ținut la curent cu deciziile care se iau în numele său, dar această strategie trebuie să înceteze. Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

image png
Fulgerul care a ucis 469 de oameni. Cel mai devastator dezastru cauzat de natură în Egipt
Pe 2 noiembrie 1994, satul Dronka din Egipt a fost martorul unei tragedii nemaiîntâlnite. Într-o noapte care părea doar una ploioasă de toamnă, un fulger a lovit un complex militar de rezervoare de combustibil, declanșând o catastrofă fără precedent.
delia velculescu FMI FOTO Proto Thema
Cât de potrivit ar fi un premier tehnocrat pentru România și ce nume apar în negocieri
Tema dezbaterilor alianței pro-europene din ultimele zile a fost desemnarea unui premier tehnocrat. Una dintre variantele propuse este Delia Velculescu, fostă șefă a misiunii FMI în Grecia. Un alt nume pus pe masă este cel al economistului-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru. Și nu numai.
israel atac iran fotox jpeg
Războiul din umbră continuă. Ce pregătește Iranul după lovitura Israelului I INTERVIU
Atacurile Israelului care au vizat Iranul pot degenera într-un conflict regional cu implicații globale, dar niciuna dintre cele două țări nu-și dorește acum un război total, susține analista de politică externă Raluca Moldovan, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai.
mineriada jpeg
14 iunie: 35 de ani de la ziua când peste 10.000 de ortaci au luat cu asalt Piața Universității la îndemnul lui Ion Iliescu
Mitingurile de protest din Piaţa Universităţii împotriva Guvernului condus de Frontul Salvării Naționale au fost reprimate de către forțele de ordine cu ajutorul minerilor din Valea Jiului. Tot pe 14 inie s-a măscuit scriitorul Vasile Alecsandri și președintele SUA, Donald Trump.
UE pachet de sancțiuni Rusia FOTO Shutterstock jpg
UE a transferat un pachet de ajutor de un miliard de euro către Kiev. Președinta CE: „Suntem alături de Ucraina pe termen lung”
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 13 iunie, faptul că UE a transferat încă un miliard de euro către Ucraina.
litere freepik jpg
Cele 3 cuvinte în limba engleză pe care le cunoaște toată planeta. Pe 2 dintre ele, românii le folosesc aproape zilnic
Indiferent de ce limbă nativă am avea sau unde ne-am fi născut, tot am fi cunoscut aceste cuvinte din limba engleză. Ele sunt faimoase de-a lungul întregii lumi, inclusiv în România! Mai mult decât atât, cu toții putem să explicăm ce înseamnă acești trei termeni.
BeFunky collage   2025 06 13T181730 351 jpg
Salată de paste perfectă pentru zilele toride. Rețeta rapidă, cremoasă și plină de prospețime, a făcut furori pe TikTok. VIDEO
Când temperaturile cresc și pofta pentru mâncăruri grele scade, o salată de paste bine echilibrată poate fi răspunsul ideal. Fără să petreci mai mult de 15 minute în bucătărie, această rețetă simplă și gustoasă se dovedește a fi o alegere excelentă pentru mesele de vară.
MAE
MAE avertizează românii să evite zona de nord a Peninsulei Sinai, în contextul „Marșului Global către Gaza”
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) avertizează cetățenii români vineri, 13 iunie, să evite deplasările în zona de nord a Peninsulei Sinai din Egipt, având în vedere că „Marșul Global către Gaza” este în desfășurare.
Raluca Turcan ministra Culturii foto Facebook Raluca Turcan jpg
Deputata PNL Raluca Turcan consideră că România „nu are nevoie de un premier tehnocrat”, ci „de un lider politic cu legitimitate”
Vicepreşedinta PNL a Camerei Deputaţilor, Raluca Turcan, a afirmat vineri, 13 iunie, că România „nu are nevoie de un premier tehnocrat”, ci „de un lider politic cu legitimitate, care poate să își asume măsuri curajoase”.