Absenți din istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 962 din 15 septembrie – 21 septembrie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dintr-un punct de vedere, comportamentul mai degrabă straniu al României față de războiul din Ucraina are un avantaj: Bucureștiul e ferit de critici prea dure referitoare la ajutorul oferit Kievului. Asta pentru că nimeni nu prea știe ce anume face Guvernul român pentru a contribui la efortul de război. Nu prea există dubiu că acest sprijin există – cei aproape 650 de kilometri de graniță comună și calitatea de membru NATO îl fac aproape inevitabil. Puținele informații pe care le avem totuși vin din presa străină, situație care nu poate să nu te ducă la gîndul că România e guvernată de niște oameni care nu au încredere în propria societate civilă și, mai larg, în propriul popor. Sindromul „știm noi mai bine” în deplina-i splendoare. 

Spectaculoasa ofensivă ucraineană din ultima săptămînă a fost un prilej bun pentru a remarca efectele negative ale acestei atitudini, echivalentă cu o demisie din istoria recentă. Din avalanșa de aprecieri și mulțumiri pentru statele care au contribuit la înarmarea și pregătirea forțelor militare care împing Rusia înapoi spre granițele ei recunoscute internațional a lipsit numele României. În treacăt fie spus, de ani de zile și fără nici o legătură cu războiul, România e un fel de deșert al știrilor. Arareori menționată, de multe ori absentă din statistici, țara noastră pare un soi de fantomă pe harta Europei care apare uneori doar pentru a provoca mici ridicări de sprîncene înainte de a se întoarce înapoi în ceața din care a venit. Asta e o discuție pe care guvernele de la București nu au reușit să o poarte serios niciodată și nici să ia măsurile necesare. 

Ofensiva din nord-estul și sudul Ucrainei a provocat totuși dureri de cap unora din aliații Kievului. Mai precis, acelor guverne din țări unde se discută mai deschis despre cum poate fi ajutată Ucraina și unde există o falie între prudența Guvernului și dorința publicului de a vedea Rusia învinsă. Germania este exemplul cel mai relevant. Prudența exasperantă a cancelarului Olaf Scholz în privința livrărilor de armament către Kiev a provocat în repetate rînduri ieșiri nervoase din partea ucrainenilor și critici voalate din partea aliaților din NATO, mai ales cei situați pe flancul estic în proximitatea Rusiei. Acum, prin vocea ministrei Apărării, Christine Lambrecht, Guvernul german explică reținerea în a oferi un ajutor militar mai serios prin faptul că Bundeswehr-ul (armata germană) a suferit de pe urma multor ani de investiții insuficiente și ceea ce se află în depozite nu prea poate fi trimis pe front pentru că ar slăbi și mai mult capacitatea de apărare a țării.

Însă, după cum au arătat nenumărate anchete de presă, ajutorul german nu a fost furnizat nici măcar în limitele promisiunilor zgîrcite făcute pînă acum de către Berlin. Pe de altă parte, mediile politice de la Berlin par să sufere zilele astea de un soi de fear of missing out ce poate fi detectată urmărind apelurile tot mai apăsate privind intensificarea eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Unele dintre aceste apeluri vin inclusiv din rîndul membrilor coaliției de guvernare conduse de dl Scholz. 

Cumva nedrept pentru Germania, reproșurile au fost mai reținute în cazul Franței. Spre deosebire de Berlin, Franța este o putere militară reală care ar putea contribui semnificativ la înarmarea Ucrainei, însă nu o face decît la un nivel relativ redus. Mai mult din punct de vedere politic, președintele Emmanuel Macron joacă un fel de carte a ambiguității. Recent,șeful statului francez avertiza asupra pericolului ca Franța să adopte o linie mai dură față de agresiunea rusească, așa cum o fac alte state, care nu au fost însă numite. Foarte probabil, dl Macron s-a referit la estici, care n-au făcut niciodată un secret din faptul că văd în Rusia un agresor care nu s-ar da în lături de la nimic atîta vreme cît crede că are șanse de reușită. Macron crede că o astfel de atitudine riscă să taie orice linie de comunicare cu Kremlinul și să ducă la extinderea conflictului. Preocupat să facă din Franța un fel de punct de contact al Occidentului cu Rusia, dl Macron n-a avut pînă acum timp să le recunoască esticilor meritul de a înțelege mai bine „sufletul rusesc”. 

Ofensiva ucraineană curentă a însuflețit cumva dezbaterea cu privire la soarta războiului după ce, în ultimele luni, lumea se obișnuise cu gîndul că nu e nici un pic de Blitz în Blitzkrieg-ul lui Putin, iar conflictul s-ar putea prelungi ani de zile.  Pentru prima oară după 24 februarie, chiar și cei mai sceptici dintre observatori pot spune că ucrainenii au o șansă oarecare de a reveni în granițele recunoscute internațional. Însă nu e nici un dubiu că fără sprijinul masiv al Occidentului, din care face parte și secretoasa Românie, acest lucru nu va fi posibil. 

Strict în cazul Bucureștiului, războiul apare în discursul public mai mult ca justificare pentru necazuri economice, ceea ce pe termen mediu va duce probabil la rezultate nefericite. Nu e clar în baza cărei autorități, legale sau morale, Guvernul român a decis că are sub el un popor prea infantil pentru a fi ținut la curent cu deciziile care se iau în numele său, dar această strategie trebuie să înceteze. Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Corentin Moutet  Foto Gettyimages (1) jpg
VIDEO Bătaie pe terenul de tenis! Doi jucători abia au fost despărțiți de arbitru
Partida din cadrul turneului Challenger de la Orleans, din Franța, dintre Corentin Moutet și Adrian Andreev s-a încheiat cu îmbrînceli între cei doi jucători.
Spovedanie foto Ziarul Lumina jpg
Patriarhia Română pune reguli pentru spovedanie. Spațiu deschis și duhovnic eliberat de robia patimilor trupești
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) s-a întrunit zilele acestea și a adoptat o serie de reguli pentru spovedanie. Astfel, preoții vor trebui să respecte cu strictețe un cadru adecvat tainei.
Simona Halep Sursă: Profimedia
Surpriză: Simona Halep revine pe teren în decembrie deși anunțase că nu va mai juca în acest an
Tenismena română va participa la un eveniment caritabil, pe 3 și 4 decembrie, la Johannesburg, în Africa de Sud.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.