Absenți din istorie

Publicat în Dilema Veche nr. 962 din 15 septembrie – 21 septembrie 2022
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Dintr-un punct de vedere, comportamentul mai degrabă straniu al României față de războiul din Ucraina are un avantaj: Bucureștiul e ferit de critici prea dure referitoare la ajutorul oferit Kievului. Asta pentru că nimeni nu prea știe ce anume face Guvernul român pentru a contribui la efortul de război. Nu prea există dubiu că acest sprijin există – cei aproape 650 de kilometri de graniță comună și calitatea de membru NATO îl fac aproape inevitabil. Puținele informații pe care le avem totuși vin din presa străină, situație care nu poate să nu te ducă la gîndul că România e guvernată de niște oameni care nu au încredere în propria societate civilă și, mai larg, în propriul popor. Sindromul „știm noi mai bine” în deplina-i splendoare. 

Spectaculoasa ofensivă ucraineană din ultima săptămînă a fost un prilej bun pentru a remarca efectele negative ale acestei atitudini, echivalentă cu o demisie din istoria recentă. Din avalanșa de aprecieri și mulțumiri pentru statele care au contribuit la înarmarea și pregătirea forțelor militare care împing Rusia înapoi spre granițele ei recunoscute internațional a lipsit numele României. În treacăt fie spus, de ani de zile și fără nici o legătură cu războiul, România e un fel de deșert al știrilor. Arareori menționată, de multe ori absentă din statistici, țara noastră pare un soi de fantomă pe harta Europei care apare uneori doar pentru a provoca mici ridicări de sprîncene înainte de a se întoarce înapoi în ceața din care a venit. Asta e o discuție pe care guvernele de la București nu au reușit să o poarte serios niciodată și nici să ia măsurile necesare. 

Ofensiva din nord-estul și sudul Ucrainei a provocat totuși dureri de cap unora din aliații Kievului. Mai precis, acelor guverne din țări unde se discută mai deschis despre cum poate fi ajutată Ucraina și unde există o falie între prudența Guvernului și dorința publicului de a vedea Rusia învinsă. Germania este exemplul cel mai relevant. Prudența exasperantă a cancelarului Olaf Scholz în privința livrărilor de armament către Kiev a provocat în repetate rînduri ieșiri nervoase din partea ucrainenilor și critici voalate din partea aliaților din NATO, mai ales cei situați pe flancul estic în proximitatea Rusiei. Acum, prin vocea ministrei Apărării, Christine Lambrecht, Guvernul german explică reținerea în a oferi un ajutor militar mai serios prin faptul că Bundeswehr-ul (armata germană) a suferit de pe urma multor ani de investiții insuficiente și ceea ce se află în depozite nu prea poate fi trimis pe front pentru că ar slăbi și mai mult capacitatea de apărare a țării.

Însă, după cum au arătat nenumărate anchete de presă, ajutorul german nu a fost furnizat nici măcar în limitele promisiunilor zgîrcite făcute pînă acum de către Berlin. Pe de altă parte, mediile politice de la Berlin par să sufere zilele astea de un soi de fear of missing out ce poate fi detectată urmărind apelurile tot mai apăsate privind intensificarea eforturilor de ajutorare a Ucrainei. Unele dintre aceste apeluri vin inclusiv din rîndul membrilor coaliției de guvernare conduse de dl Scholz. 

Cumva nedrept pentru Germania, reproșurile au fost mai reținute în cazul Franței. Spre deosebire de Berlin, Franța este o putere militară reală care ar putea contribui semnificativ la înarmarea Ucrainei, însă nu o face decît la un nivel relativ redus. Mai mult din punct de vedere politic, președintele Emmanuel Macron joacă un fel de carte a ambiguității. Recent,șeful statului francez avertiza asupra pericolului ca Franța să adopte o linie mai dură față de agresiunea rusească, așa cum o fac alte state, care nu au fost însă numite. Foarte probabil, dl Macron s-a referit la estici, care n-au făcut niciodată un secret din faptul că văd în Rusia un agresor care nu s-ar da în lături de la nimic atîta vreme cît crede că are șanse de reușită. Macron crede că o astfel de atitudine riscă să taie orice linie de comunicare cu Kremlinul și să ducă la extinderea conflictului. Preocupat să facă din Franța un fel de punct de contact al Occidentului cu Rusia, dl Macron n-a avut pînă acum timp să le recunoască esticilor meritul de a înțelege mai bine „sufletul rusesc”. 

Ofensiva ucraineană curentă a însuflețit cumva dezbaterea cu privire la soarta războiului după ce, în ultimele luni, lumea se obișnuise cu gîndul că nu e nici un pic de Blitz în Blitzkrieg-ul lui Putin, iar conflictul s-ar putea prelungi ani de zile.  Pentru prima oară după 24 februarie, chiar și cei mai sceptici dintre observatori pot spune că ucrainenii au o șansă oarecare de a reveni în granițele recunoscute internațional. Însă nu e nici un dubiu că fără sprijinul masiv al Occidentului, din care face parte și secretoasa Românie, acest lucru nu va fi posibil. 

Strict în cazul Bucureștiului, războiul apare în discursul public mai mult ca justificare pentru necazuri economice, ceea ce pe termen mediu va duce probabil la rezultate nefericite. Nu e clar în baza cărei autorități, legale sau morale, Guvernul român a decis că are sub el un popor prea infantil pentru a fi ținut la curent cu deciziile care se iau în numele său, dar această strategie trebuie să înceteze. Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

banner pensii png
Creșteri de pensii între 100 și 400 de lei începând din februarie. Ce documente trebuie să depună pensionarii
Unele pensii vor crește cu sume cuprinse între 100 și 400 lei, din februarie 2025. Unii pensionari vor recupera aceste sume de bani la Mica Recalculare. Pensionarii care muncit înainte de 2001 pot depune acte care să arate că au avut venituri nepermanente.
Tanczos Barna FOTO Inquam Photos/Cosmin Enache
A fost aprobat Planul fiscal pe 7 ani al României. Barna: E un semnal de încredere
Consiliul pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN) a aprobat marți, la Bruxelles Planul fiscal de reducere a deficitului bugetar pe 7 ani al României, a anunțat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spunând că decizia este un semnal de încredere pentru țara noastră.
Citroen e C3, model low cost electric v1 cropped jpg
Unul dintre cei mai mari producători auto din Franța recheamă la service automobile din toată Europa
Citroën extinde în Europa rechemarea modelelor C3 și DS3 din cauza problemelor la airbag-urile Takata, 98.000 de vehicule urmând să ajungă la service până la sfârșitul lunii ianuarie, a anunțat grupul Stellantis.
profimedia 0953516379 jpg
Ce impact au loviturile cu arme cu rază lungă de acțiune în Rusia, potrivit șefului armatei ucrainene
Intensificarea atacurilor cu arme cu rază lungă de acțiune în Rusia a dus la o scădere considerabilă a utilizării muniției de artilerie de către forțele ruse, potrivit șefului armatei ucrainene Oleksandr Sirski.
image png
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina
România a preluat comanda Forței Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina – EUFOR, cea mai mare operație multinațională din Balcanii de Vest desfășurată sub egida Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC).
incendiu turcia jpg
Catastrofă în Turcia. Bilanțul incendiului de la hotel ajunge la 66 de morți și 52 de răniți
Autoritățile din Turcia au anunțat ultimul bilanț al incendiului care a cuprins hotelul din stațiunea de schi Bolu. Cel puțin 66 de persoane și-au pierdut viața, iar un număr de 53 sunt răniți transportați la spitalele din Ankara și Istranbul. Hotelul era ocupa în proporție de peste 90%
oua ochi istock jpg
Ce să adaugi în tigaie pentru ouă ochiuri perfecte, ca la restaurant. Ingredientul surpriză pe care puțini l-ar ghici!
Mulți dintre noi putem avea impresia că ouăle ochi sunt un preparat banal, care nu poate fi modificat prea mult. Însă, chiar și atunci când vine vorba despre o rețetă atât de simplă, există modalități de a o îmbunătăți!
Robert Fico FOTO Profimedia jpg
Slovacia: premierul Robert Fico este acuzat că pregătește ieșirea Slovaciei din UE
Liderul opoziției slovace, Michal Simecka, a inițiat marți o moțiune de cenzură împotriva guvernului naționalist de stânga, acuzându-l pe premierul Robert Fico că ar pune bazele unei eventuale retrageri a Slovaciei din Uniunea Europeană, informează Reuters.
Homo erectus – primii hominini care au depășit „rubiconul cerebral” jpeg
Descoperire arheologică remarcabilă! Locul din România unde au fost identificate cele mai vechi urme de locuire umană din Europa, datând de peste 1,95 milioane de ani
O teză publicată în anii '60 de unul dintre pionierii arheologiei preistorice românești, Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, și anume că homininii au trăit pe teritoriul României în urmă cu aproximativ două milioane de ani, nu doar că a reapărut în actualitate, odată considerată căzută în desuetudine,