A sosit momentul de a-l înfrunta pe Chávez

Jorge CASTANEDA
Publicat în Dilema Veche nr. 294 din 2 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

La ├«nceputul lui septembrie, cele mai mari companii din Columbia au surprins pe toat─â lumea declar├«nd c─â ├«l sprijin─â total pe pre┼čedintele ┼ú─ârii, Alvaro Uribe, ├«n conflictul acestuia cu Venezuela. De┼či riscau s─â piard─â imensa pia┼ú─â de export din ┼úara vecin─â, au considerat acest lucru doar ca pe ceva regretabil. Pentru prima dat─â, exportatorii columbieni, care trimit ├«n Venezuela aproape toate produsele pe care aceasta e dispus─â s─â le cumpere, de la h├«rtie igienic─â la benzin─â, fructe ┼či legume, lapte ┼či carne, au dat pre┼čedintelui und─â verde s─â-l ├«nfrunte pe liderul venezuelean Hugo Ch├â┬ívez, ├«n loc s─â-l preseze s─â ├«ntoarc─â ┼či cel─âlalt obraz, a┼ča cum l-au ├«ndemnat ├«n ultimii opt ani, de c├«nd Uribe a preluat mandatul de pre┼čedinte. Venezuela a devenit o oportunitate de afaceri splendid─â pentru exportatorii columbieni. Nu mai produce aproape nimic (├«n afar─â de petrol), are o rat─â oficial─â de schimb puternic subven┼úionat─â ┼či folose┼čte sume uria┼če de petro-dolari cu care poate cump─âra tot ce g─âse┼čte pe pia┼ú─â. ├Än timp ce autorit─â┼úile columbiene au fost for┼úate s─â suporte insultele frecvente ale lui Ch├â┬ívez, interven┼úii ├«n afacerile interne ale Columbiei, achizi┼úii masive de arme ┼či istericale diplomatice, comunitatea de afaceri avea de profitat ┼či presa Guvernul s─â fac─â compromisuri. P├«n─â acum, Guvernul columbian a t─âcut ┼či a ├«nghi┼úit. Ezitarea comunit─â┼úii de afaceri din Columbia de a se confrunta cu Ch├â┬ívez poate fi ultimul obstacol ce mai trebuia dep─â┼čit de Uribe, de Statele Unite ┼či de o m├«n─â de democra┼úii latino-americane, ├«nainte de a-l ├«nfrunta pe Ch├â┬ívez. Era de mult cazul s─â o fac─â. Locotenent-colonelul venezuelean asigur─â de ani buni ad─âpost, arme, sprijin diplomatic ┼či finan┼úare gherilelor FARC care lupt─â pentru r─âsturnarea Guvernului columbian. S-a angajat ├«n achizi┼úii masive de arme din Rusia, Ucraina ┼či Belarus, cel mai recent caz incluz├«nd tancuri, avioane de v├«n─âtoare ┼či un submarin. A ├«n─âbu┼čit tot mai mult disiden┼úa, opozi┼úia ┼či libert─â┼úile fundamentale ├«n Venezuela ┼či a expropriat propriet─â┼úi f─âr─â compensa┼úii. Prin sus┼úinerea alia┼úilor s─âi din alte ┼ú─âri latino-americane, de la Bolivia ┼či Argentina la Honduras ┼či El Salvador, incluz├«nd Peru, Nicaragua, Ecuador ┼či opozi┼úia din Mexic, Ch├â┬ívez a polarizat ├«ntregul continent latino-american ├«n acela┼či fel ├«n care a polarizat propria ┼úar─â. Mai mult, a implicat Venezuela ├«n conflicte globale ├«ndep─ârtate, aliindu-se cu regimul iranian ┼či devenind unul dintre pu┼úinii amici ai regimului islamic la nivel global. ├Än ciuda tuturor acestor lucruri, nimeni nu a ├«ncercat ├«nc─â s─â ├«l opreasc─â pe Ch├â┬ívez. Mai mult chiar, Uribe ├«nsu┼či pare tentat s─â caute noi compromisuri. Pe l├«ng─â faptul c─â poart─â de grij─â intereselor de afaceri columbiene, el ├«nsu┼či ├«ncearc─â s─â modifice Constitu┼úia Columbiei, spre a putea candida pentru un al treilea mandat " exact ce a f─âcut Ch├â┬ívez ├«n Venezuela ┼či ce au ├«ncercat s─â fac─â alia┼úii acestuia ├«n Bolivia, Ecuador, Argentina (indirect) ┼či Nicaragua. Uribe poate ├«nc─â s─â renun┼úe la aceast─â idee, de┼či dup─â toat─â v├«lva f─âcut─â de sus┼úin─âtorii s─âi pentru schimbarea Constitu┼úiei nu mai are mult spa┼úiu de manevr─â. Dar pare c─â e pe cale s─â g─âseasc─â o solu┼úie comun─â cu SUA spre a ├«ngr─âdi influen┼úa lui Ch├â┬ívez. Cei mai mul┼úi columbieni ar dori ca extrem de popularul Uribe s─â r─âm├«n─â ├«n func┼úie pentru ├«nc─â patru ani. Dar multe guverne str─âine nu s├«nt ├«nc├«ntate de idee. Pre┼čedintele SUA, Barack Obama, se reg─âse┼čte ├«n ambele argumente. El nu poate critica pre┼čedin┼úia eternizat─â a lui Ch├â┬ívez, f─âr─â a-l lovi ┼či pe Uribe. Dac─â Uribe va fi zugr─âvit de criticii s─âi americani ca un violator al drepturilor omului care inten┼úioneaz─â s─â r─âm├«n─â la putere la nesf├«r┼čit, va fi aproape imposibil pentru Obama s─â c├«┼čtige re├«nnoirea de c─âtre Congres a "Planului Columbia", programul de sprijin al Columbiei ├«mpotriva drogurilor ┼či a insurgen┼úei, lansat de Bill Clinton ├«n 1999, ca s─â nu mai vorbim de ratificarea acordului de liber-schimb Columbia-SUA. Nu ├«i va fi u┼čor lui Uribe s─â reziste unui apel direct din partea lui Obama de a se retrage dup─â dou─â mandate. Ar putea deci s─â fac─â un t├«rg: Uribe se ofer─â s─â nu candideze din nou, dac─â Obama ├«ncepe s─â-l ├«nfrunte pe Ch├â┬ívez a┼ča cum ar trebui: diplomatic, politic, ideologic; ├«n fa┼úa opiniei publice mondiale ┼či folosind dreptul interna┼úional. Doar cu sprijinul activ al SUA, poate Columbia s─â-┼či prezinte cazul la Organiza┼úia Statelor Americane (unde ar pierde ├«n acest moment), la Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite (unde ar putea c├«┼čtiga) sau ├«n fa┼úa prietenilor ┼či alia┼úilor din Europa ┼či Asia (unde f─âr─â ├«ndoial─â ar fi ├«n avantaj). Pledoaria ├«mpotriva lui Ch├â┬ívez este solid─â, dac─â este prezentat─â a┼ča cum trebuie " ca o serie de viol─âri repetate ale angajamentelor ┼či regulilor interne, regionale ┼či interna┼úionale semnate ┼či ratificate de Venezuela. Indiferent dac─â aceste ├«nc─âlc─âri se refer─â la ├«nchiderea posturilor de televiziune, ├«ncarcerarea sau exilarea oponen┼úilor, ├«narmarea gherilelor din ┼ú─ârile vecine, provocarea unei curse a ├«narm─ârii ├«n regiune sau flirtarea cu programul nuclear al Iranului, toate pot fi dovedite ┼či denun┼úate. ┼ó─âri precum Mexic, Peru, Chile (de dup─â alegerile din decembrie), Costa Rica ┼či Republica Dominican─â ├«┼či fac toate griji c─â, dac─â ├«l ├«nfrunt─â pe Ch├â┬ívez, nu vor pierde doar, ├«n anumite cazuri, generozitatea lui, dar ├«l vor ┼či provoca s─â se amestece ├«n politica lor intern─â. Dar dac─â Obama arat─â c─â trateaz─â problema ├«n mod serios ┼či inten┼úioneaz─â s─â urmeze o politic─â de ├«ngr─âdire a Venezuelei, aceste ┼ú─âri vor r─âspunde, probabil, favorabil. Ignorarea lui Ch├â┬ívez nu e o solu┼úie. Asta i-ar permite s─â aleag─â el tema ┼či momentul urm─âtorului conflict, care oricum e de neevitat, ┼čtiut fiind stilul s─âu. Este momentul ca Obama s─â urmeze exemplul oferit de comunitatea de afaceri columbian─â ┼či s─â se opreasc─â s─â mai ├«ntoarc─â ┼či cel─âlalt obraz. Jorge G. Casta

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.