A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi

Publicat în Dilema Veche nr. 982 din 2 – 8 februarie 2023
HCorches prel jpg

Bunica a fost învățătoare într-un sat din Maramureș, Remetea Chioarului. Deși era de loc dintr-un sat de lîngă Cluj, Satul Lung, ajunsese în Maramureș prin căsătoria cu bunicul. Între timp, în același sat al bunicului a mai deținut și funcția de director al Căminului Cultural. Din această slujbă de învățătoare s-a și pensionat. Și îmi aduc aminte, din copilăria mea, respectul pe care i-l purta întreaga comunitate pentru munca pe care o depusese în acel loc, ani de zile. Era un fel de bunică mitică a locului. De altfel, fusese, pe vremea ei, singura femeie din comunitate care avusese și drept de vot, pentru că studiile medii erau o condiție a acestui drept, pentru femei. Una dintre amintirile care mi-au rămas vii este povestea ei despre cum îi învăța pe copii să scrie pe litere. Fiindcă aceștia vorbeau în familii și în comunitate cu termeni regionali, o poantă se născuse involuntar. Punîndu-i să scrie cuvîntul dop, să-l spună pe litere și apoi cursiv, aceștia citeau d-o-p, iar apoi rosteau dintr-o suflare: stupuș. Bunica nu avea studii universitare. Avea doar liceul. Nici măcar liceu pedagogic nu avea. Dar liceul îți dădea dreptul, în acele vremuri, să fii învățător.

Ajuns și eu la școală, am avut o învățătoare pentru care am fost ultima generație. După ce a încheiat cu noi clasa a IV-a s-a pensionat. Avea o figură aspră, oarecum severă, dar cu toate acestea o îndrăgiserăm, pentru că știa, probabil, să îmbine strictețea și rigurozitatea cu blîndețea și se vedea că iubea copiii. Ani de zile, apoi, în clasele gimnaziale, o vizitam cîte un grup de colegi, de obicei de Crăciun, colindînd-o, în apartamentul pe care-l avea undeva pe lîngă parcul mare din Cluj-Napoca. Doamna nu avea nici ea studii universitare, dar avea liceul pedagogic. 

Nepoata mea, Petra, fiica fratelui meu, a terminat și ea anul trecut Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” din Cluj-Napoca. A intrat la Facultatea de Psihologie, dar, pentru că era nevoie de un suplinitor calificat pentru o jumătate de an chiar în liceul pe care îl terminase, a fost angajată ca învățătoare pentru această perioadă determinată. A fost o elevă de zece și îi place munca cu copiii. Probabil nu va rămîne în învățămînt, după ce va termina studiile universitare, orientîndu-se mai degrabă spre alte nișe pe care i le vor permite studiile. Dar, conform diplomei de liceu, are dreptul să fie învățătoare sau educatoare, iar odată finalizate studiile universitare, chiar dacă nu în profil pedagogic, statutul ei în învățămînt ar deveni de profesor pentru învățămîntul primar sau preșcolar. Adică, spus popular, educatoare sau învățătoare cu facultate, cu studii universitare. 

Una dintre îngrijorările pe care le naște proiectul actual de lege a educației îl reprezintă tocmai problematica aceasta, a raportării la liceele cu profil pedagogic. Concret, se dorește eliminarea specializării de învățător/învățătoare. Adică aceste licee nu ar mai avea dreptul, conform proiectului de lege, să pregătească învățători/învățătoare și, pe cale de consecință, nici nu va mai exista posibilitatea angajării pentru aceste posturi decît a absolvenților de PIPP, deci cu studii universitare de pedagogie a învățămîntului primar și preșcolar. 

La prima vedere, ar putea părea un lucru bun: calificarea universitară ar reprezenta, în aparență, un plus valoric. În fapt, aici avem unul dintre cele mai mari pericole la adresa calității învățămîntului nostru. Și acest fapt este confirmat de întreaga comunitate universitară pedagogică, o sumedenie de universitari semnînd o petiție împotriva acestui demers. Chiar zilele trecute am citit și un interviu al profesorului univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în care susține ferm și el pericolul desființării acestei specializări de la nivel preuniversitar. 

Lucrurile sînt foarte simplu de explicat. Elevii aceștia încep pregătirea sistematică și aplicată în domeniul pedagogic încă din clasa a IX-a, într-un regim curricular specific, avînd patru ani materii de specialitate și ore de practică săptămînale. Este o acumulare inestimabilă de cunoștințe, de deprinderi și de experiențe didactico-pedagogice în acești patru ani, pe care nu o poate suplini sub nici o formă parcursul universitar de trei ani de la nivelul de licență. În primul rînd, pentru că numărul de ore de practică la nivel universitar este infim, în raport cu oportunitățile de practică pe care le au elevii de la profilul pedagogic preuniversitar. Apoi, pentru că în mediul liceal pedagogic există un fel de ethos specific educațional pe care mediul universitar nu-l poate oferi. 

Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt. Dar dacă pentru un profesor de română sau de biologie, care va preda după studiile universitare la gimnaziu și la liceu, hai să zicem că formarea didactică se mai poate ajusta în anii de mentorat de după intrarea în sistem, pentru învățători, care lucrează cu elevii de primar, clasele I-IV, nu este la fel de ușor. Anii de practică din liceu sînt, efectiv, o avere inestimabilă. Pe care nu ne permitem să o pierdem, dacă ne pasă de viitorul copiilor noștri și al națiunii, în fond.

Poate să se spună că este important să avem și la acest nivel doar cadre didactice cu studii universitare sau chiar că este o obligație pentru conformitatea cu normele europene. Chiar de-ar fi așa, este important să se știe că majoritatea studenților de la PIPP sînt absolvenți tocmai ai liceelor pedagogice. Rar există cîte unul care să fie absolvent al unui alt profil. Iar dacă specializarea de învățător va dispărea din preuniversitar, studenții acestei facultăți vor veni fără o bază importantă pe care acum o acumulează în acești ani liceali. În plus, există multe școli din mediul rural unde este foarte greu să presupunem că în viitorul apropiat vom găsi cu ușurință absolvenți de universitate care să meargă ca învățători. Și nu sînt singurele argumente care pot fi aduse în discuție. Dar chiar dacă am fi obligați să avem doar absolvenți de studii universitare ca învățători, tot nu cred că acesta ar trebui să fie un argument pentru desființarea specializării respective din preuniversitar. După cum nu desființăm nici specializări ca mate-info, pentru că la nivel universitar se studiază matematică și informatică. Este de nepermis această perspectivă!  

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura românăCea mai recentă carte publicată: O rochiță galbenă, ca o lămîie bine coaptă, Editura Polirom, 2022.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Unde duce lipsa educației medicale în școli. Președinta CNAS: „Suntem ţara care are cea mai tânără bunică, la 23 de ani”
România are cea mai tânără bunică, fiind vorba despre o tânără de 23 ani, conform președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Valeria Herdea.
image
Actorul Danny Trejo, legendarul Machete, implicat într-o bătaie pe stradă la parada de Ziua Americii | VIDEO
Actorul Danny Trejo, identificat adesea cu Machete, personajul pe care l-a interpretat magistral în filmul cu acelaşi nume, a fost implicat într-o bătaie pe stradă la o paradă de Ziua Independenței.
image
Cum s-au cunoscut Constantin Tănase și Charlie Chaplin la Paris: „Roumain… artist din Bucureşti… Bucharest… comprenez?“
Constantin Tănase s-a născut vara, la 5 iulie 1880, într-o casă ţărănească, cu prispă, în oraşul unde „nu se petrecea nimic“, după cum glumea el în trecut despre locul natal, Vaslui.

HIstoria.ro

image
Mihail Sebastian, sub teroarea bombardamentelor: „Războiul vine spre noi”
Pentru Sebastian, vara anului 1944 este una a angoaselor, a singurătății, a fricii de moarte și, așa cum știm astăzi, este ultima lui vară.
image
Un Breaking-News din 1941: Germania a atacat Iugoslavia și Grecia
Un moment crucial pentru Balcani, pentru Europa și pentru România: Atacarea Iugoslaviei și Greciei de către Germania în dimineața zilei de 6 aprilie 1941, ora 6.
image
Moscova, la sfârșitul domniei lui Stalin: Când Teroarea a obosit
Vassili Axionov din Une saga Moscovite, roman tipărit la Le grande livre du Mois, 1994, mă surprinde prin descrierea Moscovei postbelice. Deși în plin stalinism, Moscova anului 1950 nu mai e Moscova anilor Marii Terori.