2047

Publicat în Dilema Veche nr. 822 din 21–27 noiembrie 2019
2047 jpeg

În Hong Kong, autoritățile sînt pe cale să înăbușe cea mai puternică mișcare de protest din ultimele decenii. Ultima redută a protestatarilor, un campus studențesc, urmează să fie evacuat în forță. Sute de studenți au fost arestați deja zilele trecute. Pe străzile din metropolă oamenii încă protestează. Chiar dacă violențele s-au intensificat, energia mișcării pare să se fi disipat. Cel puțin pentru moment. E însă puțin probabil ca autoritățile să preia controlul integral și să oprească acest adevărat tsunami…

Totul a început la jumătatea anului trecut, atunci cînd șefa Guvernului, Carrie Lam, a anunțat un proiect legislativ controversat care ar fi redus semnificativ autonomia regiunii. Odată adoptată, legea ar fi permis extrădarea în China continentală a unor activiști antiregim, a unor jurnaliști considerați incomozi ori a eventualilor oponenți ai regimului comunist de la Beijing. Protestele declanșate la jumătatea anului trecut au adus în stradă sute de mii de oameni. Suspendarea pe termen nedefinit a adoptării legislației nu a calmat mulțimile care se temeau că proiectul de lege ar putea să fie adoptat peste noapte, fără vreun anunț prealabil. Mișcarea a escaladat și manifestațiile pașnice au produs sporadic episoade violente, direct proporțional cu măsurile de represiune ale autorităților. Blocarea arterelor principale ale metropolei, perturbarea operațiunilor pe aeroportul internațional și atmosfera generală de oraș asediat au avut inclusiv urmări economice nefaste în metropola financiară. Demonstrațiile au continuat, marcate de un nivel tot mai mare de violență pentru a atinge punctul culminant la 1 octombrie: exact în momentul în care China sărbătorea 70 de ani de guvernare a Partidului Comunist, în Hong Kong se desfășura cel mai violent moment al protestelor.

Însă nu doar legea extrădării a mobilizat mișcarea asta. Ci lipsa de perspectivă, închiderea orizontului, viitorul politic tot mai sumbru, tot mai clar conturat al acestei regiuni care s-a bucurat de libertate și de o relativă (uneori inegală) bunăstare.

Să ne amintim că negocierile pentru retrocedarea acestei colonii britanice, începute cu mai bine de un deceniu înaintea termenului de predare, s-au încheiat cu un acord care prevedea că teritoriul își va păstra sistemul economic și orînduirea socială în cursul unei perioade de tranziție de 50 de ani (adică pînă în 2047), potrivit formulei „o (singură) țară, două sisteme“. China nu mai are însă răbdare: deja de un deceniu, Guvernul de la Beijing încearcă să limiteze, prin diverse măsuri, autonomia regiunii. Odată cu ascensiunea la putere a lui Xi Jinping a scăzut drastic și toleranța față de disidenți sau opozanți. Așa a ajuns Hong Kong în vizorul regimului de la Beijing: micul teritoriu din sud, democratic și liberal, scăpase pînă acum de controlul autorităților, de cenzură, de ordinea & ordinele de partid. Pentru regim, preluarea autorității asupra Hong Kongului are o mare însemnătate economică și simbolică. În fiecare an, pe 4 iunie, pe bulevardele centrale din Hong Kong oamenii ies cu zecile de mii pentru a manifesta în memoria revoltei anticomuniste din 1989, din Piața Tienanmen. În China, astfel de manifestări sînt cu desăvîrșire interzise și cei mai mulți chinezi nici măcar nu-și mai amintesc de acest episod din istoria recentă pentru că autoritățile cenzurează toate referințele.

Mișcarea de protest de acum vizează mai mult decît doar înlăturarea definitivă a legislației cu privire la extrădare. Oamenii vor să-și păstreze autonomia și ordinea democratică. Ei au enunțat „cinci revendicări, nici măcar una mai puțin“ pentru a înceta manifestațiile: 1) protestele să nu fie încadrate de autorități drept „revolte“; 2) amnistie pentru toți protestatarii reținuți de forțele de ordine; 3) o anchetă independentă cu privire la abuzurile polițienești; 4) sufragiu universal. Cea de-a cincea revendicare – retragerea controversatei legi a extrădării – a fost deja satisfăcută, deși tardiv, motiv pentru care unii dintre protestatari cer acum și demisia lui Carrie Lam, considerată a fi o marionetă a guvernului comunist de la Beijing. Momentul de tensiune maximă a protestelor a trecut. Dar protestatarii – majoritatea foarte tineri – știu că anul 2047, cînd perioada de tranziție se va încheia și cînd China va putea să preia controlul efectiv asupra regiunii, se apropie. Mulți dintre ei văd în 2047 un sfîrșit trist de istorie. Prin proteste masive pot amîna sfîrșitul. Oare pot schimba și istoria?

Foto: wikimedia commons

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Cele mai ieftine destinații de vacanță din Grecia. Insula care trece neobservată, dar merită vizitată
Pe lângă celebrele insule grecești Santorini, Mykonos și Thassos, există și alte destinații de vacanță în Grecia mai puțin cunoscute și mai ieftine. Iată care sunt acestea, conform The Travel.
image
Poliţistul care a ucis din greșeală un şofer. Nu va face nicio zi de închisoare, dar a fost obligat la daune-record
Un polițist din Vaslui a fost trimis în judecată pentru omor, dar a fost condamnat în cele din urmă pentru ucidere din culpă, după ce instanţa a schimbat încadrarea juridică a faptei.
image
Sfaturile primite de doi tineri pensionari MAI care vor să își crească fetița în Olanda. „Ne ajung banii?“
Doi tineri pensionari MAI, beneficiari de pensii militare, vor să se mute cu fetița în Olanda și au cerut sfaturi despre acest pas pe un grup de Facebook al românilor din diaspora.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.