Patriotismul ca tactică de evaziune

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Cum explici România unui refugiat jpeg

Imnul

Aflu, din Adevărul, că UNPR se pregăteşte să depună o moţiune simplă împotriva Guvernului Cio­loş. Un act de vigilenţă democratică, aş fi tentat să spun. Uite, totuşi, că nu toată lumea politică e la schi sau la plajă în timpul vacanţei parlamentare. Probleme sînt nenumărate: fiscalitatea, sărăcia, alegerile locale, infrastructura, Moldova. Multe, multe probleme.

Cea mai importantă dintre ele? O obscură şi absolut irelevantă reglementare care priveşte situaţiile în care poate fi interpretat imnul naţional în competiţiile sportive. UNPR cere ferm îndepărtarea ministrului Tineretului şi Sporturilor, Elisabeta Lipă, pentru că a îndrăznit să amintească faptul că există o regulă care trebuie respectată.

Zice aşa un senator oarecare al UNPR: „Noi am spus, în momentul în care am votat Guvernul, că acesta va rămîne în funcţie atîta timp cît deciziile pe care le ia sînt în favoarea poporului român. Faptul că doamna Lipă a interzis la competiţiile naţionale intonarea imnului de stat al României este, din punctul meu de vedere, o gravă încălcare a Constituţiei“.

Patrula

A provocat un pic de comoţie pe reţelele sociale anunţul Partidului România Unită privind crearea „Patrulei lui Vlad Ţepeş“, ale cărei intenţii par desprinse din manualul pionierului întîrziat: „Pe a­ceşti tineri îi veţi vedea peste tot, îi veţi vedea unde este nevoie de ei, de ajutor. Nu vor avea arme, poate vor avea lopeţi să ajute la deszăpezire sau poate vor avea găleţi să ajute la inundaţii sau poate pur şi simplu vor ajuta o bătrînă să traverseze strada“, spune Bogdan Diaconu, preşedinte al PRU.

Şef al patrulei şi celebritate de rang secund, Daniel Ghiţă e mai ferm un pic: „«Patrula lui Vlad Ţepeş» va veghea ca cei sărmani şi uitaţi de autorităţi să nu fie victimele interlopilor, tîlharilor, hoţilor cu diplomă. Dacă statul român nu ne apără, ne vom apăra singuri, trebuie să dăm un semnal că România nu este sat fără cîini, în care oricine urlă mai tare sau se ia de cei slabi şi neajutoraţi are cîştig de cauză“.

Copiii

O delegaţie de parlamentari români s‑a deplasat în Norvegia pentru a se informa în legătură cu deja celebrul caz al familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost preluaţi de stat după ce autorităţile au declanşat o anchetă care urmăreşte să stabilească dacă minorii sînt victime ale violenţei domestice.

Un comunicat al Senatului, citat de Mediafax, anunţă războinic (sublinierile îmi aparţin):

„Parlamentarii români au cerut (…) imperios reanalizarea ordinului temporar de plasament pe considerentul că măsura adoptată este una disproporţionată şi reprezintă o interpretare abuzivă a principiului interesului superior al copilului (potrivit legislaţiei internaţionale relevante), adăugînd că există suspiciuni rezonabile privind unele vicii de procedură (nerespectarea de către Barnevernet a etapelor procedurale prevăzute în legislaţia norvegiană)“.

Onorabilii parlamentari români au deja o concluzie. Mai ales că: „Delegaţia a vizitat şi familia, discutînd cu Marius şi Ruth Bodnariu, a vizitat locuinţa şi a constatat condiţiile adecvate de viaţă şi dezvoltare oferite copiilor de către părinţi“. Mai că îţi vine să te înduioşezi.

Toate ştirile amintite mai sus au venit într-o singură zi. Întîmplător, Ziua Unirii Principatelor, unul din momentele acelea în care patriotismul oportunist care reiese din toate cele trei exemple de mai sus devine şi patriotism formal. Patriotism din specia aceea cu care ne-am obişnuit, aşa cum ne obişnuim cu zgomotul tramvaiului de sub geam cînd ne mutăm într-o casă nouă.

În fapt, aceste dovezi de patriotism prost înţeles şi des întîlnit – crearea artificială a unui subiect care nu există (imnul), simplificarea absurdă, pe linii naţionalist-şovine, a unor probleme reale (infracţionalitatea, incapacitatea administrativă) sau cheltuirea banilor publici pentru oportunităţi de imagine (excursii în Norvegia) sînt, toate, avertismente de fraudă. Retorică, dacă nu altfel. Dacă sîntem toleranţi, putem spune că avem de‑a face cu o tactică de evaziune care maschează fie sărăcia, fie  ticăloşia discursului politic.

UNPR, spre exemplu, nu suflă o vorbă despre situaţia jenantă a învăţămîntului românesc pentru care e parţial vinovat: fabrici de doctorate, o bizară „academie“ cu preocupări de securitate şi, în general, reţele care distribuie onoruri mincinoase şi rente reale din bani publici.

În schimb, partidul domnului Gabriel Oprea preferă să creeze o falsă problemă, aceea a imnului, intoxicînd astfel dezbaterea publică cu un subiect care, cu toată bunăvoinţa, poate fi calificat drept cel mult o aiureală.

Mai departe, dl Diaconu şi partidul său naţionalist nu pot pretinde că nu înţeleg ce fac.

„Patrula“, cu uniformele ei şi cu simbolistica ei războinică, e un eufemism pentru o  organizaţie paramilitară. Aşa cum nu pot pretinde că nu există intenţie în tenta fascistoidă pe care o au declaraţiile pe care le emit. Nici măcar nu sînt singuri pe zona asta. Sînt însă foarte vizibili, graţie statului de parlamentar al preşedintelui PRU. În cazul acesta, avem de-a face cu o doză de iresponsabilitate care nu poate fi suficient subliniată.

În final, poate cel mai grav exemplu este cel al parlamentarilor excursionişti. Istoria odioasă de abuz asupra copiilor în România a fost scoasă la lumină încă o dată în siajul acelui complicat caz din Norvegia. Dacă conştiinţa populară s-a consolat cu ideea că pentru orfanii din orfelinatele comuniste era de vină Ceauşescu, zilele astea îi e mai greu de acceptat că trăim într-o cultură în care anual sînt semnalate zeci de mii de cazuri de violenţă asupra copiilor fără ca statul să intervină semnificativ.

Şi cu toate astea, acuzatorii serviciilor sociale norvegiene nu suflă o vorbă despre tragediile locale. O aleg pe cea îndepărtată, neclară, dar „ofertantă“. Parlamentarul patriot român va apăra copiii români din Norvegia, dar nu va acorda nici o atenţie celor care sînt schilodiţi în circumscripţia lui. În schimb, le va arăta el străinilor cum trebuie să îşi aplice legile. 

Ceea ce rămîne în urma acestei armate de impostori gălăgioşi e doar jena. Şi un simţ al ridicolului din ce în ce mai tumefiat. Patriotismul românesc, atîta cît o mai fi, se refugiază în medii private şi, uneori, în umor.

În interiorul cercurilor politice româneşti decenţa, consecvenţa responsabilă şi raţiunea sînt antipatriotice. Cîştigă cine strigă mai tare.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

dani mocanu
Cauza conflictului în urma căruia Dani Mocanu va fi judecat pentru tentativă de omor. Detalii exclusive din rechizitoriu
„Adevărul“ a studiat rechizitoriul din dosarul în care manelistul Dani Mocanu și fratele său Nando vor fi judecați pentru tentativă de omor după o bătaie izbucnită într-o benzinărie din Pitești.
Razvan din Idicel la masa jpg
Povestea lui Răzvan din Idicel: „Poate că în străinătate eram mai bogat, dar sunt fericit că pot să fac ceva la mine acasă” VIDEO
Afacerea lui Răzvan Rusu a început într-o gospodărie din Idicel Pădure, „satul unde se termină lumea”, cu un ceaun și 50 de kilograme de cirește. Acum produce zeci de mii de borcane cu bunătăți tradiționale tot la ceaun și n-ar face asta în altă parte pentru nimic în lume.
Balenciaga 1 Foto Captura JPG
Controversata campanie Balenciaga: clienții încep să-și distrugă hainele brandului
În imaginile publicate în sprijinul colecției de primăvară 2023 a mărcii, copii mici sunt văzuți pozând cu animale de pluș care sunt îmbrăcate în ținute în stil BDSM. În plus, într-o fotografie un copil este prezentat alături de pahare de vin și de bere.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.