O nouă isterie: vin ungurii!

Publicat în Dilema Veche nr. 518 din 16-22 ianuarie 2014
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Evident că nu puteam începe anul fără o mică isterie. Mai ales că 2014 a debutat nu doar cu deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari, ci şi cu liberalizarea vînzării terenurilor agricole către cetăţenii din Uniunea Europeană.

Totul a izbucnit după ce un oficial al ambasadei ungare la Bucureşti a afirmat că executivul de la Budapesta îi va sprijini pe locuitorii din ţara vecină, mai ales pe tinerii fermieri, să se instaleze în Transilvania. De aici şi pînă la varianta modernă a poveştii cu drobul de sare nu a mai fost decît o jumătate de pas.

E adevărat, prezentată superficial (în stilul televiziunilor de ştiri, ar spune unii...), informaţia pare plauzibilă. Mai ales că noi, românii, nutrim un anumit sentiment de inferioritate, mai mult sau mai puţin justificat, faţă de Ungaria – au autostrăzi, parcă la ei sărăcia nu urlă din toţi rărunchii, precum la noi, atrag mai mulţi turişti decît noi, deşi au doar o cîmpie şi-o baltă ş.a.m.d. Atunci, de bună seamă că ar putea să ne cumpere şi pămîntul, nu-i aşa?

Ei bine, nu. Sau nu tocmai. Pentru ca Ardealul să poată fi cumpărat, trebuie îndeplinite două condiţii. Prima – şi cea mai importantă: să fie de vînzare. Este? Nu este. Poate ceva teren agricol pe ici, pe colo. Dar nu Ardealul. Şi a doua condiţie: doritorul să şi-l poată permite. Şi aici, lucrurile sînt extrem de complicate.

Economia ungară nu este atît de mare încît să poată susţine un program de cumpărare masivă de proprietăţi funciare în străinătate. Dacă Ungaria chiar şi-ar fi pus în cap să cumpere ceea ce a pierdut după Primul Război Mondial, atunci ar fi putut foarte bine să înceapă cu oraşele şi satele Ardealului. Nici o barieră nu stă în calea cumpărării de apartamente, de case şi de edificii, pe tot cuprinsul regiunii. Ardealul nu înseamnă doar teren agricol – înseamnă şi oraşe, şi sate. Nu s-a întîmplat, printre altele, pentru că Ungariei nu i-ar da mîna.

Apoi, liberalizarea cumpărării de teren agricol în România priveşte doar persoanele fizice. Străinii puteau şi pînă acum înfiinţa exploataţii agricole, înregistrîndu-şi societăţi de profil în România. Şi au făcut-o, ba chiar pe scară largă, astfel încît, sub forma societăţilor comerciale, aceştia deţin astăzi, în România, peste un milion de hectare – echivalentul a circa trei judeţe. Străinii au început să înfiinţeze exploataţii agricole în România încă din 1998.

Ei bine, revitalizarea industriei româneşti a vinului, de exemplu, se datorează în bună măsură francezilor şi italienilor, care au cumpărat vii în România. Dar nu sînt numai ei. De altfel, conform datelor Ministerului Agriculturii, ungurii se situează pe locul al patrulea într-un top al naţiunilor care deţin exploataţii agricole în România, cu 6%, după italieni (23%), germani (15%) şi arabi (10%).

Asta nu înseamnă că pe acele terenuri agricole se aplică altă lege decît cea a României. Nu vă faceţi griji – România e la fel de întreagă precum o ştim. Ba mai mult: potrivit Ministerului Agriculturii, anul 2013 a fost primul de după Revoluţie cînd am exportat mai multă mîncare decît am importat. Poate că cifrele or fi uşor aduse din condei, ca să dea bine. Dar măcar un lucru putem spune cu certitudine: balanţa comercială în domeniul alimentar nu ne mai este nici pe departe atît de nefavorabilă precum în anii din urmă. Iar la aceasta au contribuit, desigur, şi agricultorii din alte ţări, veniţi aici cu investiţii şi tehnologii.

Vor fi acum şi cetăţeni ai Ungariei care vor cumpăra teren agricol în România? Sigur că vor fi, dar, în orice caz, nu atît de mulţi încît să facă din asta o problemă politică. Mai degrabă, totul seamănă, în oglindă, cu isteria britanicilor legată de invazia românilor şi a bulgarilor.

Apropo: liberalizarea comerţului cu teren agricol este o obligaţie a României în cadrul Uniunii Europene, la fel ca şi deschiderea pieţei muncii în toate statele membre. Ce facem acum? Luăm din Uniunea Europeană doar ce ne convine, acceptăm doar avantajele, nu şi obligaţiile? Ştiam despre această liberalizare nu de azi, de ieri. Ştiam de acum zece ani, de cînd s-a închis dosarul agricol.

Problema este alta: că momentul nu a fost prefaţat corespunzător de autorităţi, de guvernele care s-au succedat în ultimul deceniu. Că guvernele nu au comunicat suficient. Şi, mai ales, nu au aplicat politicile necesare pentru a grăbi comasarea terenurilor agricole şi a înfiinţa exploataţii viabile, de dimensiuni medii. Peisajul agricol românesc continuă să fie dominat, pe de o parte, de latifundii controlate, în general, de oameni de afaceri români sau arabi şi, pe de altă parte, de micile gospodării ţărăneşti. „Clasa mijlocie“ este încă slab reprezentată şi ar fi fost şi mai slabă de n-ar fi existat chiar străinii, care în majoritate deţin exploataţii cuprinse între 50 şi 200 de hectare.

În loc să ne isterizăm în faţa unei închipuite invazii ungureşti, mai bine ne-am întreba de ce în România nu avem pînă azi o bancă de credit agricol sau de microcreditare. Dar despre asta, din păcate, nu prea se vorbeşte la talk-show-uri. Cît despre oficialul ambasadei ungare, care a declanşat isteria, probabil că intenţia lui a fost să ajute guvernul ungar să pluseze electoral la el acasă, prin înveninarea relaţiilor dintre Ungaria şi România.

Păcat, pentru că, să nu uităm, reconcilierea istorică româno-ungară este unul dintre pilonii stabilităţii în această regiune a Europei. Şi nu merită să strici aşa ceva din cîteva vorbe.

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Nepoții reginei Margareta FOTO Instagram
Cei 4 membri regali danezi rămași fără titluri: nepoții reginei Margareta, „șocați și triști“
Iată care sunt cei patru nepoți ai reginei Margareta a Danemarcei care au fost deposedați de titluri.
Ucraineni la periferia Liman FOTO Twitter
Imagini cu militari ucraineni la periferia orașului Liman, ocupat de ruși VIDEO
Militari ucraineni s-au urcat sâmbătă pe un vehicul unde au arborat drapelul Ucrainei la periferia oraşului Liman (est), ocupat de ruși, despre care Kievul a anunţat că a fost încercuit.
accident autostrada jpg
Șofer scăpat nevătămat dintr-o mașină făcută praf pe A1. Autoturismul avea numere false
Un șofer care circula cu numere false și care a provocat un grav accident rutier pe autostrada A1 a scăpat nevătămat. Potrivit Poliției, în urma accidentului au rezultat „doar pagube materiale”.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.