Numai Crin şi Ionel

Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Constat, cu părere de rău, că starea dilematică tradiţională a acestui hebdomadar pe care îl iubesc eu începe să fie tot mai mult înlocuită cu certitudini (din păcate), mai ales politice. Astfel, dl C. Ghinea îşi expune poziţia fermă şi inebranlabilă cu privire la profesionalismul lui „Ionel“ în opoziţie cu inconsistenţa lui „Crin“. Profit însă de apelul (retoric?) pentru un sfat şi încerc să readuc discuţia în domeniul dilemei. În legătură cu „cestiunea“, dl Ghinea reproşează unui oarecare candidat la preşedinţia României că „nu are organ pentru cifre şi politici“, că „are repulsie faţă de cifre“! Şi îl compară cu un economist reputat, fost ministru de Finanţe, care are vocaţia cifrelor. Dar, în acest caz, se compară „mere cu pere…“ deoarece, în realitate, noi vorbim (inclusiv dl Ghinea) de eventuali candidaţi la preşedinţie. Atunci ce ar trebui să pretindem de la un preşedinte bun? Dacă citesc şi alte articole din Dilema veche, aflu că acesta ar trebui să fie „bărbat“, „adult“, „puternic“, eventual o combinaţie între Schwarzenegger şi Stallone! O fi necesar, o fi suficient? Dacă este prea „bărbat“, prea „puternic“, prea „adult“, nu există oare riscul (parţial demonstrat în ultimii cinci ani) unui permanent conflict între puterile statului, pericolul ca haina să fie prea strîmtă pentru respectiva persoană – drept care, va încerca fie să rupă haina, fie să o recroiască pe măsura sa…? Dacă însă este prea slab, nu devine oare un simplu decor şi o marionetă în mîna nu ştiu căror „moguli“ răi (de „mogulii“ buni nu avem voie să vorbim)? Dar, oare, a dispărut acea mediocritas aurea, calea de mijloc? Şi de ce oare un „Crin“ sau vreo altă „floare“ ar deveni ridicol cînd afirmă că România are nevoie de bun-simţ şi de revoluţie morală? Mai ales după ultimele evenimente, cînd nici un politician nu neagă că alegerile ar fi fost fraudate (de ambele părţi), ci doar îi acuză pe adversari că ei ar fi furat mai mult! Or, problema mea şi a tuturor cetăţenilor normali (oare mai există?) nu este că PD-L ar fi furat mai mult decît PSD (sau invers), ci că s-a furat! Dacă am găsit un candidat care nu a putut fi acuzat de furt, minciună, deja este (ar fi fost) un pas înainte. Poate că nu este suficient, dar este necesar! Parafrazînd un candidat la preşedinţie (de acum cinci ani): „Prin ce blestem românii trebuie să aleagă între doi... (comunişti, securişti, mincinoşi, hoţi, prostănaci, vînduţi ruşilor... etc.)“, fiecare poate alege ce variantă sau ce combinaţie doreşte. Nu degeaba, rabinul din banc exclamă fericit la un moment dat: „Am un răspuns, cine are o întrebare?“. Eu încă nu am nici un răspuns, dar am foarte multe întrebări. Dacă avem „decît“ (sic!) aceste alternative, atunci cred că avem urgentă nevoie de o revoluţie morală. Şi nu doar a noastră, a alegătorilor, ci în primul rînd a clasei politice, dar şi a poliţiei, ca să nu mai vorbim de justiţie etc. sau chiar de… jurnalişti (vezi cazul S.R.S. şi B. Ch.). Nu mă interesează cine cu cine a votat, dar este important cu cine am putea vota. În acest moment, cînd bălăcăreala în mocirlă a devenit sport naţional, mă simt obligat să afirm că toate trec pe plan secund în faţa îngrozitoarei mizerii morale care se etalează „clipă de clipă şi ceas de ceas“ pe ecranele televizoarelor. Atîta vreme cît politicienii noştri stau cu toţii în… mocirlă pînă la gît şi singura lor preocupare este să se stropească unul pe altul, fără să le pese de soarta ţării, cred sincer că trebuie de urgenţă să purcedem la asanarea morală a societăţii, din care clasa politică însăşi face parte! Şi atunci, poate că nu ar fi de lepădat nici soluţia ca o persoană (doar) morală să fie preşedinte? Oricum, pentru mine, încă rămîne fără răspuns întrebarea esenţialmente dilematică: „dar eu... pentru cine votez?“. Gheorghe GRÜN ggrun2000@yahoo.com

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Un roman de știință
Bill Bryson nu este om de știință, nu are o formație științifică și, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare să aibă în spate un proces de înțelegere, de clarificare a unor lucruri, pînă la nivelul la care devin accesibile oricărui om cu o minimă educație academică.
Bătălia cu giganții jpeg
Datoria Europei
Nici Franța, nici Germania și nici – cu atît mai puțin! – Țările de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigențele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Mi-e greu să pricep de ce a certa pe toată lumea e o formă de „acțiune”.
Frica lui Putin jpeg
„Nu umiliți Franța, domnule președinte!”
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat de două ori, nu o singură dată, că „nu trebuie umilită Rusia”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
În primăvara anului 1897, la etajul al patrulea al școlii publice Cooper Union din Manhattan pe care o înființase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lungă istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a defăimării profesorilor a devenit la noi pandemică și are un gust nu amar, ci de-a dreptul grețos, cel puțin în percepția mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuză Occidentul să numească fascistă Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascistă Rusia lui Putin se explică prin contextul psiho-istoric al țărilor europene.
Un sport la Răsărit jpeg
Ce mai facem cu Naționala?
Ne torturează şi o torturăm, chestiune din care nimeni nu va rămîne întreg. Echipa României nu e altceva decît oglinda României.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neapărat ipocrizie, cum ar zice unii, ci politețe și meserie.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.