Impresiile unui oaspete francez (I)

Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Impresiile unui oaspete francez (I) jpeg

Tot pe vremea cînd Paul Morand îşi publica în foileton observaţiile despre Bucureşti, culese apoi în volumul binecunoscut, într-o altă revistă pariziană, Monde et Voyages, a apărut, la 15 februarie 1935, un articol al istoricului François de Vaux de Foletier, care vizitase în anul precedent ţara noastră. Textul, din care am tradus aici pasajele mai semnificative, se înscria într-o serie consacrată capitalelor lumii – după primele opt, de la Belgrad la Edinburgh.

 „Bucureşti

Reşedinţă de vară, de la sfîrşitul veacului al XIV-lea, a voievozilor valahi, a căror reşedinţă definitivă a devenit în 1698, a fost ocupat de turci în 1769 şi în 1848, de ruşi în 1769 şi în 1807, de austrieci în 1789 şi în 1848, de austro-germani în 1916. Bucureşti, capitala României mari, este centrul intelectual, politic, industrial şi comercial al ţării. Bogat în vechi monumente care-i evocă istoria, s-a transformat, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea, într-un oraş foarte elegant, foarte luxos, remarcabil prin vastele sale bulevarde, prin frumoasele sale grădini publice, prin minunatele sale parcuri. În plus, din punct de vedere economic, este unul din oraşele cele mai active din regiunea intermediară între Europa centrală şi cea răsăriteană.

Pentru cine debarcă la Bucureşti, după ce a cutreierat prin Balcani, primul moment este de bruscă surpriză. Numaidecît, neapărat, fiindcă este principala arteră din cartierul marilor hoteluri şi al magazinelor celor mai frecventate, călătorul începe să măsoare cu pasul Calea Victoriei. Ea este puţin şerpuită şi nu prea largă, totuşi comparabilă cu marile noastre bulevarde, fiindcă acolo se regăseşte acel nu ştiu ce parizian a cărui impresie nu am mai avut-o în nici o altă capitală europeană, nici chiar dintre cele mai frumoase şi mai bogate. Această impresie ţine de o anume bună dispoziţie măsurată, de eleganţa şi graţia doamnelor care se plimbă, de revărsarea rapidă a automobilelor lucioase, de animaţia de pe terasele cafenelelor, de feeria firmelor luminoase, de atmosfera plăcută din magazinele pline de mărfuri de bună calitate, venite, de altfel, în mare parte, de la Paris. În aceste magazine, aproape totdeauna, se vorbeşte franţuzeşte: din lectura instructivă a micii publicităţi de pe ultima pagină a ziarelor aflu că bijutierii, modistele şi fotografii au nevoie de vînzători sau vînzătoare care să cunoască limba franceză. De asemenea, în librării sau la chioşcuri, cărţile şi gazetele franceze sînt într-o proporţie considerabilă. În bibliotecile publice şi în repertoriul teatrelor, literatura noastră este larg reprezentată, în mod inteligent. Un cotidian foarte răspîndit este publicat în limba franceză, L’Indépendance roumaine. De aceea, compatrioţii noştri nu se simt cîtuşi de puţin stingheri în capitala României.“

Urmează un şir de nume de străzi care aparţineau istoriei politice sau culturale a Franţei. Nu toate s-au păstrat pînă azi, dar la Pasteur, Michelet şi Edgar Quinet s-au adăugat, prin revenirea la vechile denumiri, datorate alianţei din Primul Război Mondial, Clemenceau şi General Berthelot. Pînă aici, caracterul de propagandă al articolului n-a putut scăpa nimănui. Autorul, care venea de la Sofia, unde luase parte la Congresul internaţional de bizantinologie, era evident dispus să prefere germanofiliei care a caracterizat o întreagă generaţie din intelectualitatea bulgară, primirea caldă care-i întîmpina pe francezi la Bucureşti. Dar, cum se va vedea săptămîna viitoare, trecînd de Calea Victoriei, acest oaspete şi-a îngăduit să constate şi „nota exotică“ rurală, tot mai vizibilă către periferie. Pentru a atenua critica, ceea ce ar fi fost judecat drept înapoiere este aici legitimat ca fidelitate faţă de tradiţia istorică.

Andrei Pippidi este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti.

În fotografie: Jules Michelet.

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.