Consacrarea iliberalismului

Publicat în Dilema Veche nr. 618 din 17-23 decembrie 2015
Cum explici România unui refugiat jpeg

Rom├ónia are dubiosul privilegiu de a fi locul ├«n care ÔÇ×iliberalismulÔÇť a ie╚Öit la lumin─â. Conceptul nu s-a n─âscut aici, dar aici a intrat ├«n con╚Ötiin╚Ťa public─â atunci c├«nd principalul lui practicant ╚Öi teoretician, premierul Ungariei, Viktor Orb├ín, a considerat c─â e necesar s─â ├«l afirme.

Se ├«nt├«mpla la B─âile Tu╚Önad acum un an ╚Öi jum─âtate. Orb├ín a citat atunci ca modele China, Rusia ╚Öi Turcia. ÔÇ×Unele nu s├«nt nici m─âcar democra╚ŤiiÔÇť, a rostit ironic-senten╚Ťios premierul ungar. Dar s├«nt exemple de succes, a ad─âugat.

├Än viziunea domnului Orb├ín, era timpul pentru o evolu╚Ťie care s─â aib─â ├«n mijloc o re├«ntinerire a b─âtr├«nului stat-na╚Ťiune, cu accent pe favorizarea a ceea ce eu a╚Ö numi majorit─â╚Ťile primare: etnia, confesiunea ╚Öi identitatea cultural─â de baz─â.

E aproape ironic cum, o secund─â istoric─â mai t├«rziu, Turcia ╚Öi Rusia marcheaz─â, de p─âr╚Ťi diferite ale fileului, momentul cel mai tensionat al rela╚Ťiei Kremlin-Occident din ultimii dou─âzeci de ani. Cumva previzibil, un avion rusesc r─ât─âcit pe deasupra grani╚Ťei turco-siriene a fost dobor├«t de turci, dup─â mai multe avertismente, trimi╚Ť├«nd politicienii de la Moscova ├«ntr-o frenezie a amenin╚Ť─ârilor ╚Öi sanc╚Ťiunilor. Apoi a fost r├«ndul ru╚Öilor s─â foloseasc─â armele ├«mpotriva unui vas turcesc descoperit brusc prea aproape de un distrug─âtor rus ├«n Marea Egee. Povestea continu─â pe multiple planuri: ├«n Siria, ├«n Irak, ├«n interiorul organismelor interna╚Ťionale din care ambele ╚Ť─âri fac parte.

Dacă era nevoie de o condamnare publică a autoritarismului reprezentat de modelele premierului ungar, atunci evenimentele de la acest sfîrșit de an sînt probabil cea mai eficientă metodă.

Sigur, pentru oricine a avut r─âbdare s─â urm─âreasc─â metodele de consolidare a puterii ╚Öi controlului de c─âtre personaje ca Vladimir Putin sau Recep Tayyip Erdogan nu e nici o surpriz─â c─â ambi╚Ťiile ╚Öi nevoia de a avea permanent un du╚Öman ├«mpotriva c─âruia s─â se declan╚Öeze valul patriotic de propagand─â au creat, fie ╚Öi pentru scurt─â vreme, riscul unui conflict european de amploare.

Dl Orb├ín al Ungariei nu a alimentat sau creat nici un conflict serios. E drept, i-ar fi fost destul de greu. Ungaria e totu╚Öi un stat mic, ale c─ârui ambi╚Ťii, oric├«t de supradimensionate ar fi, nu pot fi sus╚Ťinute de o economie sau de o armat─â semnificative.

A reu╚Öit doar s─â ├«╚Öi enerveze aproape to╚Ťi vecinii ╚Öi partenerii occidentali cu ├«nc─âp─â╚Ť├«narea aceea care lÔÇĹa f─âcut, la un moment dat, pe Jean-Claude Juncker s─â r├«d─â nervos ╚Öi s─â ├«l numeasc─â, mai ├«n glum─â, mai ├«n serios, ÔÇ×dictatorÔÇť, ├«naintea unei ├«nt├«lniri de la Bruxelles.

├Äns─â de la momentul B─âile Tu╚Önad ╚Öi p├«n─â azi, ÔÇ×iliberalismulÔÇť a devenit ╚Öi mai pu╚Ťin amuzant. ╚śi parc─â ╚Öi mai pu╚Ťin excentric. A ├«ncetat s─â fie parte a unui soi de excep╚Ťionalism unguresc, tolerabil p├«n─â la urm─â, c├«t─â vreme avea caracterul unui experiment local.

Iar semnalul c─â lucrurile se schimb─â a venit din Polonia. Noul guvern, instalat dup─â alegerile din aceast─â toamn─â, pare s─â vin─â exact din manualul de ac╚Ťiune politic─â creat ├«n ultimii ani la Budapesta.

Peste noapte, Var╚Öovia a devenit brusc un pol al scepticismului european, un loc ├«n care drapelele UE s├«nt scoase din s─âlile ├«n care vorbesc reprezentan╚Ťii Puterii, iar un politician condamnat pentru abuz de putere poate prelua senin conducerea institu╚Ťiei care supravegheaz─â serviciile secrete.

Mai grav, noua majoritate a partidului Lege ╚Öi Justi╚Ťie a declan╚Öat ceea ce adversarii s─âi numesc deja o lovitur─â de stat prin ├«ncercarea de a-╚Öi pune sub control Curtea Constitu╚Ťional─â.

La ora la care scriu acest text, fluxurile agen╚Ťiilor de pres─â prezint─â pe larg demonstra╚Ťiile antiguvernamentale care au scos zeci de mii de polonezi ├«n strad─â. O performan╚Ť─â aparte pentru un cabinet de-abia instalat.

Politologul bulgar Ivan Krastev observa, ├«ntr-un text publicat de New York Times, c─â partidele populiste din Est s├«nt ceva mai mult dec├«t ni╚Öte forma╚Ťiuni politice clasice, iar inten╚Ťiile ╚Öi ambi╚Ťiile lor dep─â╚Öesc cadrul institu╚Ťional ╚Öi societal ├«n care s-au n─âscut ╚Öi activeaz─â.

Krastev le nume╚Öte ÔÇ×mi╚Öc─âri con┬şsti┬ştu┬ş╚Ťio┬şna┬şleÔÇť al c─âror rost este acela de a se asigura c─â majoritatea nu este contestat─â, iar actul de guvernare nu mai are caracterul unui compromis: ÔÇ×Aceste majorit─â╚Ťi ├«ngrijorate se tem c─â, de╚Öi au tot dreptul s─â guverneze, niciodat─â nu au ultimul cuv├«nt. De aceea s├«nt gata s─â ├«nvinov─â╚Ťeasc─â separa╚Ťia puterilor ├«n stat ╚Öi alte principii neconvenabile ale democra╚Ťiei liberale ╚Öi, mai departe, s─â sprijine partidele care militeaz─â ├«mpotriva eiÔÇť.

Ceea ce descrie Krastev este o ├«ntoarcere la strig─âtul primar al unor mul╚Ťimi care, justificat sau nu, simt c─â au pierdut controlul asupra propriei lor vie╚Ťi. Iar vinova╚Ťii s├«nt ├«ntotdeauna ├«n afara cercului mic al patrio╚Ťilor: Uniunea European─â, americanii, st├«nga na╚Ťional─â sau interna╚Ťional─â etc.

Un fel de ├«ntoarcere ├«ntre zidurile cet─â╚Ťii dup─â ce, ani de-a r├«ndul, societ─â╚Ťile din Estul european au fost primele care au cerut s─â dispar─â zidurile.

Dac─â ar fi s─â ├«ncerc o explica╚Ťie, atunci a╚Ö spune c─â asist─âm la o criz─â de cre╚Ötere. ╚Ü─ârile din Est (Rom├ónia inclus─â) au c─âp─âtat curajul de a-╚Öi c─âuta iar autonomia pe criterii specifice doar dup─â ce au fost sigure c─â pot face asta f─âr─â riscuri majore ╚Öi dup─â ce, o lung─â perioad─â, principala lor preocupare a fost cre╚Öterea prosperit─â╚Ťii.

Absolut toate statele din Est, iliberale sau nu, s├«nt ├«ntr-o situa╚Ťie mai bun─â dec├«t erau ├«nainte de aderarea la Uniunea European─â: PIB-uri mai mari, oportunit─â╚Ťi mai multe de munc─â, studii sau c─âl─âtorii etc. Teoretic, cerul e limita. Asta e situa╚Ťia care le d─â ├«ncredere suficient─â c├«t s─â emit─â preten╚Ťii nerezonabile.

Ironia, greu de ignorat, este c─â nici unul dintre promotorii iliberalismului izola╚Ťionist ╚Öi, pe alocuri, xenofob nu vrea s─â ia ├«n calcul costurile aplic─ârii la scar─â mare a principiilor pentru care militeaz─â. At├«t Viktor Orb├ín c├«t ╚Öi Jaroslaw Kaczynski (liderul partidului Lege ╚Öi Justi╚Ťie) nu au absolut nimic de obiectat ├«n leg─âtur─â cu miliardele de euro care pleac─â din buzunarele altor europeni pentru a sf├«r╚Öi ├«n proiecte de infrastructur─â din Ungaria ╚Öi Polonia.

De fapt, după cum bine observa Ivan Krastev, cu cît modelul antiliberal e adoptat de mai multe state, cu atît riscul unui eșec major devine mai mare.

├Äntre timp, ├«n Fran╚Ťa, Frontul Na╚Ťional tocmai a pierdut alegerile regionale. Nu ├«nainte de a speria serios establishment-ul francez ╚Öi european. M─â ├«ndoiesc c─â are cineva vreo iluzie ├«n leg─âtur─â cu capacitatea doamnei Marine Le Pen de a articula sau practica empatia ╚Öi solidaritatea comunitar─â.

├Än eventualitatea ├«n care FN va guverna vreodat─â Fran╚Ťa, m─â tem c─â primii care vor avea de suferit ├«n plan european s├«nt esticii, a c─âror ÔÇ×nerecuno╚Ötin╚Ť─âÔÇť provoac─â deja iritare ├«n r├«ndul politicienilor occidentali mainstream.

Nu e nevoie de prea mult─â imagina╚Ťie pen┬ştru a b─ânui atitudinea ÔÇ×i┬şli┬şbe┬şra┬şlilorÔÇť fran┬şcezi sau nordici dac─â vor fi pu╚Öi ├«n fa╚Ťa ├«n┬şc─â┬şp─â╚Ť├«n─ârilor de la Var╚Öovia, Bucure╚Öti, Bu┬şda┬şpesta sau Bratislava.

Viktor Orb├ín vorbe╚Öte despre cum vrea s─â previn─â ÔÇ×colonizareaÔÇť Ungariei de c─âtre europeni, iar la Var╚Öovia s-au g─âsit vreo doi agita╚Ťi care au dat foc steagurilor UE.

La B─âile Tu╚Önad, Orb├ín spunea la un moment dat: ÔÇ×Chestiunea cu viitorul e c─â orice se poate ├«nt├«mpla. Asta ├«nseamn─â c─â oric├«nd poate veni ╚Öi vremea noastr─âÔÇť.

Nimeni nu a dat încă foc vreunui carnet de cecuri.

P.S.: Ca o not─â de final, a╚Ö spune c─â tenta╚Ťia orb├ínismului b├«ntuie ╚Öi Rom├ónia, ├«ns─â ea a fost, pentru moment, evitat─â odat─â cu e╚Öecul referendumului pentru demiterea pre╚Öedintelui din 2012. Simt nevoia s─â fac precizarea asta ca s─â punem ├«n perspectiv─â un pic mul╚Ťumirea de sine un pic arogant─â pe care o practic─â zilele astea diver╚Öi comentatori care remarc─â insula democratic─â rom├óneasc─â ├«ntr-o zon─â de tulbur─âri politice majore.

Nu e deloc a╚Öa. Diferen╚Ťa e c─â, mai inabili, omologii rom├óni ai lui Orb├ín au preferat un Blitzkrieg constitu╚Ťional pe care, ├«n cele din urm─â, l-au pierdut. ├Äns─â parte din pre╚Ťul pl─âtit pentru 2012 este ╚Öi compromiterea ideii de partid politic. Rom├ónia e singura ╚Ťar─â din Est cu un guvern ÔÇ×tehnocratÔÇť. Ceea ce poate fi interpretat ca un soi de iliberalism cu nuan╚Ťe valahe, nu tocmai promi╚Ť─âtor.

├Än condi╚Ťiile astea, faptul c─â premierul ungar ╚Öi-a articulat teoria pe teritoriu rom├ónesc pare mai degrab─â o dovad─â de adecvare. ╚śi un avertisment.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.