Ce facem cu patrimoniul cultural imaterial?

Doru MOŢOC
Publicat în Dilema Veche nr. 343 din 9 - 15 septembrie 2010
Ce facem cu patrimoniul cultural imaterial? jpeg

A trebuit să treacă destulă vreme pînă ce, în conştiinţa publică, şi-a făcut loc ideea că, dincolo de feluritele edificii şi bunuri materiale de patrimoniu, care se cer conservate şi ocrotite, comunităţile mai au de apărat şi altceva: este vorba de întregul tezaur de tradiţii, obiceiuri, meşteşuguri, producţii orale, mituri, modalităţi specifice de a practica o anumită îndeletnicire, în general – de realităţile culturale proprii unei anumite arii geografice sau etnice, dintre care multe cu caracter de unicitate, lipsite însă de suport material. Toate acestea, reunite sub denumirea generică de patrimoniu cultural imaterial, au intrat în atenţia şi preocupările UNESCO, care a înfiinţat chiar un Birou destinat să gestioneze problemele proprii domeniului, cu sediul la Brescia. Mai mult decît atît, au fost constituite şi organisme zonale, menite să identifice şi să facă tot ce este posibil pentru prezervarea bunurilor culturale de această factură, dintre care unele se constituie în veritabile branduri de ţară.

Un astfel de Birou zonal, avînd ca obiect realităţile sud-estului european, îşi are sediul la Sofia şi gestionează manifestările, întîlnirile specialiştilor şi, desigur, analiza dosarelor menite să înscrie, între bunurile culturale imateriale ce se cer ocrotite, anumite „producţii“ provenind din diverse ţări ale acestei părţi a Bătrînului continent. Chiar anul acesta România a găzduit, în judeţul Vîlcea (cunoscut pentru inspirata gestionare a conservării şi valorificării tradiţiilor), o sesiune, cea de-a patra, a experţilor sud-est europeni în domeniu. A fost un bun prilej de evaluare a stadiului în care se află azi identificarea şi conservarea patrimoniului cultural imaterial.


Am aflat cu acel prilej că România are deja omologate două astfel de produse artistice cu caracter de unicitate: doina şi căluşul. O a treia, „Cocoşul de Horezu“, se află în curs de omologare. Ne aflăm în fericita situaţie în care, în vreme ce destule ţări nu prea mai au ce conserva (unele propun, de pildă, cositul fînului sau… scrisul de mînă!), noi să dispunem încă de un tezaur cultural imaterial absolut fabulos. Mare parte a acestuia se află, cum e uşor de presupus, departe de Capitală, în zone şi localităţi diverse, risipite pe întreg cuprinsul ţării. Identificarea, conservarea şi punerea în valoare a acestei veritabile bogăţii naţionale care, în timp, poate duce la apariţia unor focare de interes turistic şi nu numai, reprezintă tot atîtea imperative a căror asumare revine, în primul rînd, provinciei.

Problema care se pune este, însă, dacă putem conta peste tot pe interesul şi sprijinul factorilor locali de decizie. Personal, sînt mai degrabă sceptic. Pe agenda curentă a politicienilor din administraţia locală cultura este, din nefericire, departe de a reprezenta o prioritate. Dar excepţiile dătătoare de speranţe nu lipsesc. Doamna profesoară Elena Stoica, inimoasa şi competenta directoare a Centrului judeţean Vîlcea de Conservare şi Valorificare a Creaţiei, îmi relata de curînd că încearcă să propună spre omologare un produs cultural excepţional: vechile colinde din Ţara Loviştei. Primarul de la Boişoara, comuna în vatra căreia acestea s-au păstrat, domnul Petre Popescu, face tot ce-i stă în puteri pentru ca ea să se materializeze. E un caz fericit.

O problemă rămîne, totuşi: aceea a necesităţii unei iniţiative legislative în domeniu. Valorificarea patrimoniului cultural imaterial nu trebuie lăsată la latitudinea interesului (sau dezinteresului!) unuia sau altuia dintre factorii locali de decizie. Identificarea şi conservarea lui trebuie să fie o obligaţie stipulată de lege. Altminteri, pe măsura scurgerii timpului şi a dispariţiei puţinilor păstrători ai acestor comori neştiute, vom irosi o zestre multimilenară şi vom deveni tot mai săraci.

Doru Moţoc este scriitor.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Prețul scandalos cu care se vinde același iepuraș de ciocolată în România comparativ cu Marea Britanie: „E japcă pe față“
Un român care locuiește în Marea Britanie a făcut o fotografie în care arată diferența de preț pentru un iepuraș din ciocolată, față de cât costă în România.
image
Romi sau țigani. Sociolog: „Și-au inventat romii un nume ca să-i facă de râs pe români?“
Sociologul Gelu Duminică a publicat un text, cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor, celebrată la 8 aprilie, în care explică diferențele între termenii rom și țigan, spunând care este preferat de către comunitate.
image
Legenda înfricoșătoare a nucului. De ce crea teamă acest pom, în trecut. „Încă mai există această credință“
Țăranul român a fost întotdeauna însoțit de legende și credințe din bătrâni, chiar dacă unele nu aveau nicio logică. Una dintre aceste vechi credințe se referă la nuc. Lemnul, de altfel, era o materie primă de bază în vechiul sat românesc, iar nucul avea o semnificație aparte.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.