Bucure┼čti. Arhipelag

Publicat în Dilema Veche nr. 617 din 10-16 decembrie 2015
Cum explici România unui refugiat jpeg

Un amic observa recent c─â nici o ini┼úiativ─â de media destinat─â exclusiv Bucure┼čtiului nu a reu┼čit vreodat─â s─â prind─â r─âd─âcini. Cele care supravie┼úuiesc, totu┼či, s├«nt mai degrab─â minore, iar amprenta lor ├«n spa┼úiul public e neglijabil─â (audien┼ú─â, relevan┼ú─â etc.). Asta nu pentru c─â n-a v─âzut nimeni oportunitatea sau pentru c─â o ni┼č─â relevant─â a fost voit ignorat─â, ci pentru c─â bucure┼čtenii au o raportare absolut curioas─â la statutul lor de membri ai comunit─â┼úii locale. Un soi de pragmatism cinic gata oric├«nd s─â ├«┼či nege identitatea. Sau s─â o ignore.

A fi bucure┼čtean, pentru clasa productiv─â ┼či mobil─â a ora┼čului, e o stare tranzitorie. Fie vei sta cu privirile ├«ntoarse spre provincia unde ai r─âd─âcinile, fie visezi s─â pleci de tot ├«n alte metropole sau m─âcar s─â te mu┼úi undeva ├«n afara ora┼čului ┼či s─â iei contact cu str─âzile, cartierele ┼či via┼úa urban─â doar pe baze contractual-utilitariste. Bucure┼čtiul e ora┼čul ├«n care are sediul firma la care lucrezi, e ora┼čul unde oferta cultural─â e cea mai mare, unde g─âse┼čti magazinele de care ai nevoie. E locul ├«n care se ┼úin ├«nt├«lnirile, e locul ├«n care se iau deciziile, e locul ├«n care se organizeaz─â cinele. Dar arareori e acas─â.

E sediul centralismului rom├ónesc ┼či e tolerat ca atare pentru c─â e mult prea mare pentru a mai fi abandonat. E uria┼čul care nu poate fi ignorat, dar c─âruia nimeni nu ├«i mai caut─â sufletul. Dimensiunile lui ┼či nervii no┼čtri s├«nt suficiente ca tr─âs─âturi pentru mai toat─â lumea. Nimeni nu e cu adev─ârat atent la el (minus nepl─âcerile provocate de trafic ┼či/sau de ordin administrativ) pentru a-i mai c─âuta o identitate pozitiv─â. E sufrageria Rom├óniei, c├«nd mai toat─â popula┼úia lui ar vrea s─â fumeze ├«n buc─ât─ârie sau s─â ├«┼či bea ceaiul pe teras─â.

Majoritatea locuitorilor s─âi s├«nt la prima sau a doua genera┼úie. Nu am cifrele la dispozi┼úie, dar pot s─â ├«mi ├«nchipui c─â bucure┼čtenii de genera┼úia a treia sau chiar mai vechi pot fi aduna┼úi ├«ntr-un cartier. Ar fi un cartier mare, ca Balta Alb─â, dar, dup─â ce ├«i trasezi grani┼úele ┼či ├«i numeri locuitorii, ob┼úii cel mult un Cluj. Adic─â ÔÇô f─âr─â s─â diminuez ├«n vreun fel meritele ┼či relevan┼úa Clujului ÔÇô pu┼úin. Pur ┼či simplu, ordinul de m─ârime e diferit.

F─âr─â dezastrul produs de instaurarea comunismului, c├«nd bucure┼čtenii ÔÇô prea boga┼úi, prea reac┼úionari, prea nedemni de ├«ncredere ÔÇô au fost ┼úinte privilegiate ale primelor guverne de inspira┼úie sovietic─â, poate altfel ar fi ar─âtat peisajul uman al ora┼čului. Dar asta nu e ceva ce mai poate fi recuperat. R─âm├«n memoria ┼či pove┼čtile. Bucure┼čtiul incluziv nu exist─â. Nici vorb─â de Bucure┼čti-comunitate. Dar ÔÇô ┼či aici a┼č vrea s─â p─âr─âsesc tonul pesimist ÔÇô exist─â un Bucure┼čti al comunit─â┼úilor.

Multe, foarte multe. Un in┬şventar sumar ar scoate ├«n e┬şvi┬şden┬ş┼ú─â ne┬ş┬şn┬şu┬ş┬şm─â┬ş┬şra┬şte ast┬şfel de gru┬şpuri de oa┬şmeni cu in┬şte┬ş┬ş┬ş┬şr┬ş┬ş┬şe┬ş┬şse co┬ş┬şmu┬şne, cu pa┬şsi┬şuni co┬şmu┬şne sau, de ce nu, cu ne┬şca┬şzuri co┬şmu┬şne. E┬şxis┬ş┬ş┬şt─â un Bu┬şcu┬şre┼čti al pa┬şsio┬şna┬ş┼úilor de ar┬şhi┬ş┬ştec┬ş┬ştur─â, u┬şnul al cre┼č┬şti┬şni┬şlor, al┬ştul al co┬şlec┬ş┬ş┼úi┬şo┬şnarilor de tim┬şbre, u┬şnul al co┬şmu┬şni┬şt─â┬ş┼úii gay, un Bucure┼čti al universitarilor, al amatorilor de petreceri, al militan┼úilor pen┬ştru infrastructur─â, al culturii alternative ┼či al culturii oficiale, al graffer-ilor ┼či al pictorilor sobri, al v├«rstnicilor ┼či al copii┬şlor, al securi┼čtilor ┼či al feministelor, al cr├«┼čme┬şlor mici ┼či al restaurantelor-hal─â, al pa┬ştri┬şo┬ştis┬şmu┬şlui semiautoironic de cartier ┼či al ma┬şne┬şle┬şlor, al militan┼úilor pentru cauze mici ┼či al ecologi┼čtilor. Enumerarea asta poate continua mult─â vreme. Mii de ora┼če mici ├«ntr-unul mai mare.

Exist─â, de asemenea, ┼či un Bucure┼čti al solidarit─â┼úii, un Bucure┼čti al oamenilor buni, dac─â vre┼úi. Un ora┼č mic ├«n interiorul ora┼čului mare, populat de empatie inteligent─â ┼či ├«nsufle┼úit de activism civic. Exist─â ┼či a┼ča ceva, ┼či am v─âzut ├«n toamna asta dovezile incontestabile ale existen┼úei lui.

Particularitatea tuturor acestor comunităţi este similară cu aceea a asociaţiilor de locatari. Întotdeauna privesc spre înăuntru. Există un fel de refuz prudent de a accepta poza mai mare. De a observa că o scară de bloc curată pe o stradă mizerabilă nu ajută pe nimeni.

Aproape niciodat─â aceste grupuri de oameni nu ├«┼či extind vocea dincolo de interesul direct. Nu accept─â faptul c─â fac parte din simfonia metropolei. Le-a┼č numi comunit─â┼úi-insul─â a c─âror agregare este ├«ntotdeauna opozabil─â unei majorit─â┼úi adverse sau nep─âs─âtoare. Un soi de egoism ie┼čit din pruden┼ú─â ┼či incapacitate de con┼čtientizare a faptului c─â binele particular este, indiferent de ideologiii sau experien┼úe private, dependent de binele comun.

┼×i nic─âieri nu se v─âd lucrurile astea mai bine dec├«t ├«n perioadele electorale. ├Än fapt, politicienii care ├«┼či disput─â administra┼úia ora┼čului s├«nt singurii care vorbesc despre Bucure┼čti ca despre un ├«ntreg. ┼×i o fac necredibil, cabotin ┼či ipocrit. ┼×i totu┼či c├«┼čtig─â simulacrul de competi┼úie electoral─â pentru c─â nu e nimeni care s─â ├«ncerce s─â scuture demagogia tezist─â ┼či plicticoas─â a discursului din politica local─â.

G├«ndi┼úi-v─â repede la numele a trei oameni din Consiliul Local al unui sector din Bucure┼čti. Apoi la trei oameni din Consiliul General. ├Äi pute┼úi numi? Ave┼úi idee ce fac acolo? Cum iau deciziile pe bugetele de sute de milioane de euro ale ora┼čului? Ce ├«i m├«n─â ├«n lupt─â? Cine s├«nt oamenii ─â┼čtia?

Apoi aminti┼úi-v─â c─â ora┼čul are o popula┼úie egal─â cu a Sloveniei. Are cineva senza┼úia c─â e guvernat m─âcar pe jum─âtate la fel de bine ca Slovenia? Probabil, nu. Fie ┼či numai dac─â num─âr─âm primarii bucure┼čteni disp─âru┼úi prin tribunale ┼či aresturi.

Ceea ce ├«ncerc s─â spun e c─â primul pas spre sufletul marelui ora┼č e politizarea. Da, ┼čtiu, cuv├«ntul ─âsta are o reputa┼úie proast─â. ├Äns─â c├«t─â vreme discursul politic e ┼úinut ├«n sfera aseptic-inutil─â a politicienilor de carier─â, c├«t─â vreme politica r─âm├«ne ceva nefrecventabil ┼či nepl─âcut, comunit─â┼úile-insul─â vor pluti fiecare ├«n oceanul ei ┼či vor acumula frustr─âri.

E politic─â ┼či ├«n baruri, ┼či ├«n arhitectur─â, ┼či ├«n parcuri sau pe trotuare. ┼×i aici e o discu┼úie lung─â, dar cred c─â tragedia de la Colectiv a pus c├«teva ├«ntreb─âri pe mas─â. A fost prea pu┼úin remarcat detaliul c─â arestarea primarului general nu a produs cine ┼čtie ce urm─âri semnificative ├«n termeni de politic─â local─â.

Partidele nu au tras concluzii, iar numele vehiculate pentru alegerile de peste ┼čase luni s├«nt cam ├«n aceea┼či not─â a vechilor primari. Pentru c─â presiunea pe partide este, de fapt, prea mic─â. Partidele noi, at├«tea c├«te ori fi, s├«nt mici ┼či slabe, iar cele vechi ÔÇô imobile ┼či nestimulate ├«n direc┼úia reform─ârii criteriilor de selec┼úie. Ca s─â se ├«nt├«mple o schimbare semnificativ─â e nevoie de politizare. E nevoie ca insulele s─â devin─â un arhipelag. Federa┼úie de interese complementare. Altminteri, sufocantul ora┼č va deveni tot mai greu de tolerat ┼či, ├«n cel mai bun caz, va r─âm├«ne doar locul ├«n care au loc tranzac┼úiile ┼či niciodat─â locul pe care s─â ├«l numim acas─â.

Amicul care observa faptul c─â nu exist─â media locale semnificative mai are o expresie: ÔÇ×Bucure┼čtiul e totu┼či un ora┼č. Poate singurulÔÇť. Niciodat─â nu am ┼čtiut ce s─â ├«i r─âspund la asta. Dar, dac─â are dreptate, urgen┼úa e cu at├«t mai mare.

Teodor Tiţă este jurnalist. Îl puteţi găsi la twitter.com/jaunetom.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Rom├ónii au votat Destina┼úia Turistic─â a anului 2022. Ora┼čul care a c├ó┼čtigat marele titlu
Capitala Moldovei a c├ó┼čtigat premiul publicului, rom├ónii fiind cei care au votat online, pe www.destinatiaanului.ro. Premiul Juriului a fost acordat Bra┼čovului.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.