Gambrinus-ul lui Caragiale

Dan ROŞCA
Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Gambrinus ul lui Caragiale jpeg

De numele lui „nenea Iancu“ din Haimanale, cel care nu a fost primit în Academie imputîndu-i-se „calomnierea valorilor naţionale“, dar care, şi azi, ne face să rîdem cu lacrimi, fiindcă, după mai bine de un veac, ne recunoaştem, doar cu alte haine, dar la fel de „imparţiali“, în personajele sale, este legat numele Berăriei Gambrinus, cîndva mai celebră decît Caru’ cu Bere. Unde se găsea Gambrinus-ul lui Caragiale? Pînă spre anii ’40, pe locul blocului cu turn şi ceas din colţul Căii Victoriei cu Cîmpineanu fusese imobilul Török-Fialkowski, iar pe locul următorului bloc, coborînd spre Cişmigiu, casa Mandy. În zorii veacului XX, Caragiale ţinea în Piaţa Teatrului, în casa Fialkowski, Berăria Cooperativă (această firmă se vede clar în filmul Mofturi 1900 al lui Jean Georgescu, dar de ea vorbeşte chiar scriitorul în schiţa Mici economii... publicată în 1900). În toamna anului 1901, Caragiale îşi încheia afacerile păguboase cu Berăria Cooperativă şi trecea alături, în casa Mandy, luînd în locaţie Berăria Gambrinus. Aceasta fusese înfiinţată înainte de 1900 în strada Cîmpineanu nr. 4, la parterul casei lui Franz Mandy, fotograful Curţii Regale (care-şi avertiza clienţii că este atît de ocupat încît „comande ulterioare vor fi executate chiar după mai mulţi ani“). Casa lui Mandy se găsea peste drum de intrarea în Loja Regală a vechiului Teatru Naţional (azi Hotel Novotel). 

La Gambrinus, de multe ori, Caragiale, cu şorţul alb legat peste mijloc, îşi servea chiar el clienţii, ca să-i poată tachina cu umorul său sarcastic. Musafirii Gambrinus-ului erau gazetarii de la Universul şi Adevărul, plecaţi la vînătoare de ştiri şi cancanuri, actorii de la Naţional sărbătorind vreo premieră, unii scriitori – un mediu numai bun pentru „nenea Iancu“. Berăria Cooperativă şi Gambrinus nu sînt singurele experienţe în materie de cîrciumi şi berării ale lui Caragiale, ci, se pare, ultimele. Cu diverşi asociaţi sau pe cont propriu, Caragiale mai deschisese: în 1893 – Berăria Mihalcea şi Caragiale, pe Gabroveni (în combinaţie cu consilierul municipal Mihalcea), în 1894 – Berăria Academică BENE BIBENDI, pe Şelari, iar în 1895, sfătuit poate de prietenul său Dobrogeanu-Gherea, care ţinea restaurantul din Gara Ploieşti, îl găsim asociat la restaurantul gării din Buzău. Vedem, deci, contrar multor păreri, că nu Caragiale este cel care a infiinţat Gambrinus-ul; scriitorul nu a fost nici proprietarul, nici măcar naşul de botez al berăriei, dar este cel care i-a creat celebritatea prin schiţele sale. Gambrinus exista încă din 1897, cînd Caragiale era doar client al berăriei şi scria schiţa Groaznica sinucidere din Strada Fidelităţii, publicată în Epoca literară pe care o conducea (suplimentul gazetei Epoca a fruntaşului conservator Nicu Filipescu). Scriitorul îşi plasează personajele „dinaintea berăriei Gambrinus“, „către fotografia Mandy“ (celebrul studio fotografic era vecin în clădire cu berăria). 

În 1905 scriitorul se stabileşte în Germania. Gambrinus, deja berărie cu faimă, a trecut prin mai multe mîini, încîntîndu-şi clienţii, tot din lumea teatrului şi a scrisului, o vreme cu bucătărie românească şi tarafuri celebre, mai apoi, cu bucătărie internaţională şi muzică de jazz. Berăria a mai funcţionat aici pînă la sfîrşitul anilor ’30, cînd au fost dărîmate întîi imobilul Fialkowski, apoi casa Mandy, sediul Gambrinus-ului făcînd loc celor două blocuri. 

La începutul anilor ’40, Gambrinus este redeschis în Bulevardul Elisabeta, pe colţ cu strada Brezoianu, în Palace Hotel (denumit apoi Hotel Cişmigiu), înlocuind o franzelărie a fabricii „Otto Gagel“, şi ea furnizoare a Casei Regale. Hotelul fusese ridicat în anii 1911-1912 pe un teren pe care încă din 1874 dădea reprezentaţii Circul Sidoli. În 1911, locul aparţinea încă blănarului Sigmund Prager (acelaşi care, cumpărînd casa Văcărescu-Bellu din capul străzii Franceze, a dărîmat-o şi a reconstruit-o). După demolare, Circul Sidoli s-a mutat lîngă Dîmboviţa, în perimetrul străzilor Brutus şi Sapienţei (din nou ne amintim de Caragiale!). 

Arhitectul a fost Arghir Culina, căruia i se datorează şi proiectarea hotelurilor Capitol (fost Louvre), Negoiu (fost Stănescu), Union, Ambasador, dar şi alte edificii din Bucureşti. Gambrinus-ul renăscut a funcţionat aici şi după naţionalizare, pînă în anii ’90. A fost, poate, singurul restaurant bucureştean căruia regimul comunist i-a păstrat numele. 

După ce camerele fostului hotel fuseseră transformate în cămin studenţesc, în urmă cu cîţiva ani, proprietarii de drept au recăpătat în justiţie clădirea, iar în 2004 au vîndut-o firmei spaniole Hercesa, care s-a angajat să o repare... 

În şase ani nu s-a întîmplat nimic, imobilul a ajuns o ruină sinistră, evitată pînă şi de cei fără adăpost. Pe pereţii scorojiţi şi pe geamurile pe jumătate sparte, sînt lipite, unele peste altele, generaţii de afişe jerpelite. 

Asemeni Gambrinus-ului, care ocupa zona de colţ a fostului hotel pe latura din bulevard, Restaurantul Cişmigiu, în care mulţi ani a cîntat Aurelian Andreescu, şi Cinematograful Bulevard, la filmele căruia acum treizeci de ani nu mai prindeai bilete, au încăperile distruse şi geamurile sparte. 

Alături de Gambrinus, peste Brezoianu, altă clădire monumentală, abandonată şi ea, construită în 1884-1885 – fostul Hotel Astoria (nici o legătură cu cel din zona gării), în care era Cofetăria Cişmigiu.

Aici îşi aducea în 1885 Caragiale articolele la gazeta liberală Voinţa naţională la care colabora (din nou Caragiale, oscilînd şi el „imparţial“ între conservatori şi liberali!). 

Drumul Gambrinus-ului împletindu-se în timp şi spaţiu cu paşii lui Caragiale... Acum cercul s-a închis... Două clădiri pustiite amintind de începuturile Bulevardului, legate invizibil între ele de numele lui Caragiale... 

Recent am citit că Hercesa a împrumutat 10 milioane de euro de la bănci pentru renovarea Hotelului Cişmigiu, că lucrările începuseră în anul trecut, dar s-au poticnit în nişte autorizaţii de construcţie... Ce trist, legendarul Gambrinus, ucis a doua oară sub ochii celor două Primării de pe bulevard! 

Dl Andrei Pippidi îşi va relua rubrica săptămîna viitoare.

index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Despre vorbitul în public
O cauză frecventă a derapajului oratoric este confuzia, mai mult sau mai puţin conştientă, a genurilor.
Frica lui Putin jpeg
Oglinda
El privi în oglindă și, firește, se văzu pe sine însuși.
index jpeg 5 webp
Republica Turcia de o sută de ani
În rîndul turcilor s-a conturat o nouă filozofie, chiar ideologie: kemalismul. Mustafa Kemal Atatürk a schimbat mentalități.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Cu bule“ jpeg
Fotbal și futbol
Să fi fost mai curînd (cum s-a mai presupus) o manifestare de pudibonderie comparabilă cu cele produse de alte obsesii românești mai vechi și mai noi, precum teama de cacofonii?
HCorches prel jpg
Este multă tristețe în sufletul lor
Și totuși, cînd intră la ore, încearcă să aibă zîmbet pe buze. Și totuși, cînd ies de la ore, adesea au zîmbet pe buze.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
O lume a reluărilor nedorite
Inteligența Artificială e, în cele din urmă, un instrument, care poate fi folosit în scopuri bune
Comunismul se aplică din nou jpeg
Crimă și pedeapsă
După eliberare, Bogdan Stașinski a fost preluat probabil de serviciile secrete occidentale și nu se mai știe nimic clar despre el.
O mare invenție – contractul social jpeg
Ce fel de magistrați?
Rostul profund al întregului sistem judiciar constă în realizarea și menținerea armoniei sociale.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Discuția despre extremism
Nu, interzicerea unui partid nu e soluția. Pentru incidente specifice există Codul Penal. Pentru tot restul e vorba de bun-simț.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știu și ce pot economiștii (O întrebare pe care mi-am pus-o prin 2008 și la care încă aștept răspuns...)
Ne lăsăm sau nu ne lăsăm pe mîna „experţilor”? N-avem de ales. Ne lăsăm. Dar pe mîna căruia dintre ei?
Frica lui Putin jpeg
La ce e bună literatura
După ce, săptămîni, luni, ani, ai citit o sumedenie de cărţi și de autori, ba chiar o bibliotecă întreagă, încă nu ți s-a aprins becul?
index jpeg 5 webp
Bujorul, zeii greci și familia de’ Medici
Ce ar fi crezut doamna de’ Medici despre asta oare?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Limba lui Dalai Lama. Ce nu-i șade lui bine?
Te împărtășești, bine, nu, nu. Cînd am încercat să le explic grecilor cum e cu „paștile” la români, s-au… crucit!
„Cu bule“ jpeg
A fi paletă
E posibil ca de la asemenea metafore glumețe să se fi extins folosirea lui paletă, atît cu sensul mai general „prost”.
HCorches prel jpg
Premii sau condamnări la tristețe?
Pare că și-ar putea lua zborul în orice clipă, că s-ar putea înălța de la pămînt, așa firavă cum e și plină de emoție.
IMG 8779 jpeg
p 7 White Cube WC jpg
A lua în serios trauma colonialistă a Europei de Est
Cînd e vorba de a construi un asemenea domeniu anti-imperialist, Vestul european are multe de învățat de la Est.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Profesori de neuitat din liceu
Astăzi nu găsesc răspuns la întrebarea dacă, dintre mulții profesori pe care i-am tot avut, o fi fost vreunul mai bun decît el.
image png
Cum peticim ruptura stat-privat
Mai mult, creșterea salariilor în sectorul public din ultimii ani a creat o concurență neloială cu mediul economic.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Te poți desprinde de tehnologie? (2)
Ne putem despărți de tehnologie? Nu. Dar tehnologia ne poate despărți de oameni. Sau măcar încearcă.

Adevarul.ro

image
Carla’s Dreams, criticat dur: „Răutăcios, antipatic, poate lipsit de educație, puțin fals și dezamăgitor”
Realizatorul a fost invitatul emisiunii realizate de Cătălin Măruță în cadrul căreia a acceptat să participe la rubrica „Spui tot sau îți ia gura foc?”.
image
Român păcălit în Turcia cu implanturi de păr. Țeapa este de mii de euro. „Ce scrie pe factură?“
Pățania unui român care s-a dus în Turcia să facă implant de păr a fost povestită pe Facebook de o rudă. Omul a fost înșelat cu mii de euro și acum nu mai știe cum să-și recupereze banii.
image
Boala neurologică rară de care suferă Celine Dion, explicată de un medic. „Transformă oamenii în statui”
Celine Dion a anunțat că și-a anulat actualul turneu mondial din cauza problemelor de sănătate pe care le are. Cântăreața celebră a anunțat la sfârșitul anului trecut că suferă de sindromul „Stiff Person Syndrome”, anulând astfel câteva date din turneul din Las Vegas.

HIstoria.ro

image
Autoportretul lui Vincent van Gogh: strategie de autovalidare?
Vincent van Gogh ajunge la artă târziu, la 28 de ani, după ce eșuase pe calea teologiei și a misionarismului și se consumase în istovitoare crize identitare.
image
„Dubletul seismic“ din mai 1990 - Ultimele cutremure majore care au afectat România în secolul XX
Pe 30 și 31 mai 1990, la doar câteva zile după primele alegeri libere (20 mai 1990), în România s-au produs alte două cutremure puternice. Fenomenul de la sfârșitul lunii mai a anului 1990 este cunoscut sub numele de „dublet seismic”.
image
De ce nu mai merg oamenii azi pe Lună? De ce în 1969 s-a putut și azi nu
În istoria omenirii, doar 24 de oameni au călătorit spre Lună, cu toţii fiind astronauţi în cadrul programului Apollo. Jumătate dintre ei au călcat pe suprafaţa singurului satelit natural al Pământului. Eugene Cernan şi Harrison Schmitt au fost ultimele persoane care au intrat în acest club select. Sunt mai bine de 40 de ani de când un pământean a păşit pe un alt corp ceresc decât Pământul. În ciuda proiectelor fantastice şi a progresului tehnologic înregistrat în ultimele patru decenii, oamenii