America: hegemonie sau primat?

Publicat în Dilema Veche nr. 579 din 19-25 martie 2015
America: hegemonie sau primat? jpeg

Nici o ţară din istoria modernă nu a dispus de atîta putere militară globală ca Statele Unite. Şi totuşi, unii analişti susţin că SUA merg pe urmele Marii Britanii, ultima putere hegemonică mondială care a trăit un declin. Această analogie istorică, deşi tot mai răspîndită, este înşelătoare.

Anglia nu a fost niciodată la fel de predominantă cum este SUA astăzi. Fără îndoială, Anglia a menţinut o flotă navală egală ca mărime cu suma următoarelor două mari flote din lume, iar imperiul Marii Britanii, peste care soarele nu apunea niciodată, a domnit peste mai bine de un sfert din umanitate. Dar au existat diferenţe majore în resursele de putere relative ale Angliei imperiale şi cele ale Americii contemporane. La începutul Primului Război Mondial, dintre marile puteri, Anglia se afla doar pe locul patru în ceea ce priveşte efectivul militar, pe locul patru în termeni de PIB şi pe locul trei în privinţa cheltuielilor militare.

Guvernarea imperiului Marii Britanii s-a bazat în mare parte pe trupe militare locale. Din cele 8,6 milioane de soldaţi britanici din timpul Primului Război Mondial, aproape o treime proveneau din regiunile de peste ocean ale imperiului. Ceea ce a făcut ca pentru guvernul de la Londra să fie tot mai dificil să declare război din partea imperiului, în momentul în care sentimentele naţionaliste au început să se intensifice.

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, protejarea imperiului devenise mai mult o corvoadă decît un atu. Faptul că Marea Britanie se afla atît de aproape de puteri ca Germania şi Rusia au îngreunat situaţia o dată în plus.

Cît despre vorbăria legată de „imperiul american“, realitatea este că SUA nu au colonii pe care trebuie să le administreze, ceea ce le conferă mai multă libertate de mişcare decît a avut Anglia. Şi, înconjurată de ţări care nu-i sînt ostile şi de două oceane, Americii îi este mult mai uşor să se apere.

Fapt care ne pune în faţa unei alte probleme legate de analogia hegemonului mondial: confuzia cu privire la ceea ce înseamnă, de fapt, „hegemonie“. Unii observatori asimilează termenul cu imperialismul, dar SUA este dovada clară că un hegemon nu trebuie să aibă un imperiu oficial. Alţii definesc hegemonia ca pe o capacitate de a stabili regulile sistemului internaţional, dar cîtă influenţă anume trebuie să aibă un hegemon asupra acestui proces, comparativ cu alte puteri, rămîne neclar. Cei care vorbesc de hegemonie americană după 1945 omit faptul că Uniunea Sovietică a contrabalansat puterea militară a SUA mai bine de patru decenii. În ciuda preponderenţei economice a SUA, spaţiul lor de mişcare politică şi militară a fost limitat de puterea sovietică.

Unii analişti descriu perioada de după 1945 ca pe o ordine ierarhică cu caracteristici liberale, condusă de SUA, în care SUA furnizau bunuri publice, în timp ce operau în cadrul unui sistem lax de reguli multilaterale şi instituţii, care acorda statelor mai slabe dreptul de a avea un cuvînt de spus. Ei au subliniat că păstrarea acestui cadru instituţional ar fi o opţiune raţională pentru multe ţări, chiar dacă resursele puterii americane sînt în declin. În acest sens, ordinea internaţională condusă de SUA ar putea supravieţui primatului american în materie de resurse de putere, chiar dacă mulţi alţii susţin că apariţia unor puteri noi prevesteşte dispariţia acestei ordini.

Dar, cînd e vorba de era presupusei hegemonii americane, faptele s-au amestecat dintotdeauna cu o ficţiune bogată: a fost, de fapt, mai puţin o ordine mondială, cît un grup de ţări cu interese comune, majoritar americane şi vest-europene, care însumau mai puţin de jumătate din mapamond. Iar influenţele acestuia asupra ţărilor nonmembre – incluzînd puteri semnificative, ca India, China, Indonezia şi blocul sovietic – nu au fost întotdeauna benigne. Astfel, poziţia SUA în lume ar putea fi descrisă mai exact ca „semihegemonie“.

Desigur, America şi-a menţinut supremaţia economică după 1945: daunele pricinuite de al Doilea Război Mondial atîtor ţări au făcut ca SUA să producă aproape jumătate din PIB-ul global. Această poziţie s-a menţinut pînă în 1970, cînd contribuţia SUA la PIB-ul mondial a scăzut la valoarea de 25%, de dinainte de război. Dar, din punct de vedere politic şi militar, lumea era bipolară, cu o Uniune Sovietică ce contrabalansa puterea americană. Într-adevăr, în această perioadă, SUA nu au reuşit adeseori să-şi apere interesele: URSS s-a dotat cu arme nucleare, comuniştii au preluat puterea în China, în Cuba şi în jumătate din Vietnam, războiul coreean s-a încheiat cu un impas, iar revoltele din Ungaria şi Cehoslovacia au fost înăbuşite.

Pe acest fond, „primat“ pare să fie o descriere mai exactă a participaţiei disproporţionate (şi măsurabile) deţinute de o ţară la toate cele trei resurse de putere: militară, economică şi soft-power. Întrebarea care se pune acum este dacă era primatului american se apropie de sfîrşit.

Joseph S. Nye este profesor la Harvard, preşedintele Consiliului Agendei Globale pentru Viitorul Guvernării al Forumului Economic Mondial şi autor al cărţii Is the American Century Over?.

© Project Syndicate, 2015
www.project-syndicate.org

traducere de Matei PLEŞU

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Vladimir Putin la petrecerea din Piața Roșie din Moscova dupa anexarea regiunilor din Ukraina FOTO EPA EFE (3) jpg
Rusia poate scăpa de destrămare numai dacă îl va înlătura pe Putin de la conducere, susține șeful GUR
Rusia încă mai poate ieși din război fără a se destrăma. Pentru asta, Vladimir Putin trebuie să fie înlăturat de la conducere, crede directorul Serviciului de Informații Militare al Ucrainei
Relaţia dintre Rusia şi Germania FOTO SHUTTERSTOCK
Germania „este în război” cu Vladimir Putin, consideră ministrul german al Sănătății
Ministrul sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa ''este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina.
George Simion protest AUR Piața Victoriei FOTO Inquam Photos Octav Ganea (2) jpg
Șapte sancțiuni la protestul AUR din București: amenzi de peste 30.000 de lei. Un bărbat, prins cu două arme albe
Jandarmeria Capitalei a aplicat șapte sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 32.000 de lei, în urma protestului AURcare a avut loc duminică în Bucureşti. Un bărbat a fost prins cu două arme albe.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.