America are alegeri intermediare. America are și un vis.

Diferit față de cel de acum o sută de ani, dacă luăm în considerare expunerea, pertinentă, de altfel, dezvoltată în cartea Behold, America (Iată, America) de Sarah Churchwell, americancă la origine, profesoară la Universitatea din Londra.

Primele zvîcniri ale visului american și-au făcut apariția încă de la cumpăna dintre secolul al XIX-lea și cel de-al XX-lea, ca reacție la inegalitățile sociale și economice care acaparaseră spațiul american. Încă de atunci, sintagma țintea direct spre perspectiva succesului, dar sensul original al acesteia nu se referea, conform autoarei, la un succes personal, la bunăstarea și prosperitatea individuale, ci la unele la nivel colectiv; visul american era un vis al egalității, al justiției și al democrației pentru întreaga națiune, baze pe care, de altfel, s a fondat statul american însuși.

În a doua decadă a veacului al XX lea, expresia a căpătat vizibilitate în discursul politic și cultural din America, iar pe la începutul anilor ’30 a devenit un soi de slogan național, în mare parte datorită istoricului James Truslow, care, în încercarea de a identifica principalele cauze care au condus la Marea criză economică, a făcut apel și la semnificația visului american. America și cetățenii ei deveniseră prea preocupați de (bună)starea lor materială, uitînd de aspirațiile mult mai înalte și mai profunde pe care le presupunea visul lor original – era una dintre concluziile istoricului.

Sensul astfel reconvertit al sintagmei s-a consolidat în perioada Războiului Rece, cînd a fost folosit ca parte a strategiei de „soft power“ a țării, în lupta ideologică cu Uniunea Sovietică. Rămînînd, firește, un exponent al democrației, visul american se manifesta printr-o versiune capitalisto-consumeristă, cumva mai potrivită pentru „export“. Lumina reflectoarelor cădea, deci, pe principiile pieței libere, lăsîndu-le cumva în umbră pe cele ale justiției și egalității, exponente ale democrației liberale. Strategia de export a visului american s-a dovedit a fi de succes în conflictul de idei dintre lumea capitalistă și cea comunistă, fie și din simpla rațiune că lupta s-a încheiat cu victoria celei dintîi.

Totuși, în urmă cu un veac, America avea un vis mai profund. Își va revedea cîndva visul cu ochii?